Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
TEÓRIA ISTORIEI ÍN SCRIERILE LUI IOAN LUPA§ 307 „Unirea nationalä politicä de la anul 1918 nu se cuvine sä fie infäti§atä nici mäcar ín parte, ca un dar, coborät asupra neamului romänesc din íncrederea §i simpatia lumii civilizate, nici ca о alcätuire intämplätoare räsäritä din gre§elile du§manilor de veacuri. Chiar dacä asemenea gre§eli nu s-ar fi sävär§it niciodatä asupra Romänilor subjugati de-а lungul veacurilor de stäpänire ungureascä, austriaca sau ruseascä, stäpänirile acestea nedrepte ar fi trebuit sä se dezumfle §i mic§oreze indatä ce dreptul tuturor popoarelor de a-§i croi soarta dupä buna lor pricepere a izbutit a se Tnälta la treapta de putere hotärätoare Tn noua intocmire in a§ezarea de pace europeanä”2 . Cei care a publicat temerarul articol „Toate plugurile umblä”, solidarizändu-se cu mi§carea täräneascä din anul 1907 (cu riscul condamnärii), iar in timpul räzboiului (anul 1916) a fost arestat §i internat, a pledat pentru cauza nationalä in dramaticele momente din vara anului 1940, ale räpirii Transilvaniei de nord, Basarabiei §i Bucovinei. A seris §i a publicat douä studii adresate opiniei publice europene in legäturä cu Transilvania, unul in limba italianä, apärut in anul 1942 la Bucuresti, altul in limba germanä, apärut in anul 1943 la Sibiu. In primul studiu „Transilvania in cadrul geografic §i ritmul istoric romänesc” evidentiazä rolul regiunii carpatice ca element de stabilizare §i apärare etnicä, factori care contureazä individualitatea §i orientarea economicä spre provinciile romäne§ti extracarpatice. Savantul evidentiazä forta de rezistentä a populatiei autohtone, componentele sale etnice, etnogeneza romänilor ca popor cre§tin, semnificatia unirii infäptuite de Mihai Viteazul, acest „Wallenstein” al neamului romänesc, cum il numea un istoric ceh. Subliniazä rolul deosebit al evenimentelor de la 1848, initiatives lui §tefan Ludwig Roth §i Danié Roth, lucrärile dietei Transilvaniei de la Sibiu, evolutia mi§cärii nationale a romänilor ardeleni, semnificatiile §i importanta räzboiului de independent §i a proclamärii Regatului Romäniei, sfär§itul Austro-Ungariei §i realizarea Marii Uniri. ín studiul „Importanta istoricä a Transilvaniei, ca centru vital al romänismului”, din 1943 analizeazä apartenenta geopoliticä a Transilvaniei la spatiul romänesc, ca parte organicä a acestuia §i detinätoare a capitalului etnic. Reliefeazä coeziunea de ordin sufletesc, religiös §i economic a romänilor, vechimea §i caracterul autohton al organizärii voievodatelor transilvane, elemente care au permis mentinerea identitätii §i au permis realizarea Marii Uniri. Reprezentanti ai istoriográfiéi contemporane (ca §i contemporanii savantului, de fapt), au apreciat о sehe de elemente din lucrärile acestuia. Este cazul profesorului Mathias Bernath, autor al lucrärii „Habsburgii §i inceputul formärii Natiunii Romäne”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, care folose§te lucrärile lui loan Lupa§ pentru analiza istoricä a evolutiei statale §i a stärilor politice ale Principatului Transilvaniei, ca §i pentru investigarea criticä a genezei unirii biserice§ti (cu Roma), a romänilor, pe längä izvoarele publicate de Timotei Cipariu §i Monseniorul O. Bärlea. Referitor la politica de modernizare a structurilor politico-statale promovatä de losif al ll-lea, se mentioneazä rezistentä nobilimii din Fundus Regius (Pämäntul Säsesc) in cursul anului 1786, la cinci ani dupä introducerea 25Apud V. Netea, op. cit, p. 25-26.
