Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Istorie

TABLE DE BREASLÄ DIN REGHIN ÍN COLECTIA MUZEULUIJUDETEAN MURE§ DORIN-IOAN RUS inainte de a trece la descrierea propriu-zisä a tablelor de convocare ale breslelor de täbäcari §i cizmari din secolul al XlX-lea, se cuvine sä oferim cäteva date privind evolutia acestora Tn timp. Cizmarii §i täbäcarii, aläturi de mäcelari §i blänari apartin celor mai vechi bresle din Reghin.1 Se pare cä blänarii, täbäcarii §i mäcelarii sunt cei mai vechi. íntr-unul din documentele emise de Primäria §i Sfatul Bistritei, in anul 1460 apare un Valentinus Pellifex Tn Reghinul-Säsesc.1 2 Pentru anul 1484 gäsim inscrise in „Registrul Frätietätii Sf. Johann al Calfelor de Cizmar din Sibiu" nu mai putin de 9 nume de reghinezi; la 1501 -33, la 1508 -8, la 1557 din nou 33. Nu putem §tii cu certitudine dacä ace§tia fäceau parte din vreo breaslä separatä a cizmarilor; putem presupune cä se aflau in vreo bran§ä a acestui me§te§ug al prelucrärii pieii. Szádeczky Lajos in lucrarea „A céhek történetéről Magyarországon” ne oferä numärul de bresle pentru sfär§itul secolului al XVIII-lea, cu anul de infiintare pentru fiecare dintre ele; de la el afläm cä cizmarii formau breaslä la 15604 cänd s-au unit cu pielarii §i curelarii.5 Nu §tim cu exactitate cänd a avut loc separarea lor, dar afläm de la Traugott Schwab, cä la „1725 se grupeazä me§te§ugarii cizmari in doua bresle, a§a numitii cizmari maghiari (Tschismenmacherzunft) §i cizmarii germani (Schusterzunft)”. Lucrarea sa a fost scrisä la 1940 sub imboldul ideilor nationaliste, astfei fäcänd afirmatia cä existau douä bresle a cizmarilor, cea a cizmarilor germani §i cea a cizmarilor maghiari. A existat de fapt о separare tehnologicä in cadrul reslei cizmarilor, intre cei care fäceau cizme nemte§ti, §i cei care fäceau cizme ungure§ti; dovada pentru aceasta о aduce „Dictionarul limbii folosite de me§te§ugarii din Bistrita §i Reghin”, in care apar explicatii privind termenii folositi in cadrul 1 Schwab Traugott, Zunftgeschichte der Stadt Sächsisch-Reen in Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, N.F. Bd. 50/1944; p. 501; 2 Josef Haltrich, Zur Geschichte von Sächsisch-Reen seit letzten hundert Jahren in Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, NF, 3/1858, p. 302. 3 Franz Zimmermann, Das Register der Johannes Bruderschaft und die Artikel der Hermanstadter Schusterzunft aus dem 16. und 17. Jahrhundert, in Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, N.F., vol 16/1881, p. 355; 4 Szádeczky Lajos, A céhek történetéről Magyarországon, p. 149, apud Traugott Schwab, op cit, p. 515, nóta 12; 5 Traugott Schwab, op. cit, p. 501;

Next

/
Thumbnails
Contents