Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
194 DORIN-IOAN RUS acestui me§te§ug.6 Din „Conscriptia locuitorilor ora§ului Reghin” din anul 1749 (document aflat la Arhivele Statului din Cluj-Napoca, fond 1749 nr. 1349) afläm cä ín acél an erau la Reghin 17 asociatii me§te§ugäre§ti de breaslä cu 142 de mai§trii. Breasla täbäcarilor cu 36 de mai§trii §i a cizmarilor cu 34, sunt dintre cele mai numeroase. Tot in aceastä conscriptie sunt enumerate cele 17 bresle, pe specialitati, cu numärul mai§trilor bresla§i §i numele starostelui breslei, mai putin breasla fierarilor. Starostele täbäcarilor este Sutler Michael, iar al cizmarilor Suller Johann.7 ín urma incendiului de la 1848 maré parte a documentelor aflate ín Primärie au ars; s-au pästrat foarte putine, printre care §i cäteva statute ale breslei cizmarilor. Din eie, putem afla amänunte pretioase in legäturä cu aceastä breaslä. Aceste documente sunt: „Statutul breslei cizmarilor din Reghin", 1728, aflat la Arhivele Statului Tärgu-Mure§, fond Asociatia industrialä a cizmarilor din Reghin, inventar nr. 169, document nr. 10, filä cu pergament cu sigiliu aplicat; о copie §i la Arhivele Statului Sibiu, fond Brukenthal, Z 1-7, nr. 183; „Articolele Frätietätii Calfelor de cizmar din Reghin", 1819, la Arhivele Statului Sibiu, fond Brukenthal, Z 1-7, nr. 183; §i „Zunftregeln”, fotocopie de la Biblioteca Municipalä „Petru Maior”din Reghin, nr. 93 (498), R 31, nr. 28.8 De§i statutul cizmarilor de la 1837 (ca sä luäm un an mai apropiat celui inseris pe tabla de mai jos) nu face nici о referire la tabla de convocare, putem presupune cä aceasta se afla in posesia §i sub supravegherea primului staroste, impreunä cu celelalte insemne9; la fei articolul 4 al aceleia§i bresle de la 1728 vorbe§te de sigiliul care se afla in posesia starostelui bátrán. Breslele aveau reglementári in ceea ce prive§te numärul minim §i maxim admis de calfe §i ucenici intr-un atelier. Spre exemplificare, in statutul din 1728 al breslei cizmarilor in Reghin numärul minim §i maxim de ucenici §i de calfe este de 1 respectiv 4,10 11 in timp ce in statutul de la 1837 nu este preväzut nimic in acest sens. ín statutul breslei de la 1837, aceasta este stabilitä la 4 ani, iar pentru fiii de mai§trii la 3 ani.11 in aceea§i breaslä, durata cälätoriei de calfä este la 1728 de 1,4 sau 6 ani, in functie de anumite conditii12, Tn timp ce la 1837 este stabilitä la 3 ani13. Dacä о calfä din 1728 dorea sä devinä maistru, trebuia sä pläteascä 30 de Guldeni14, calfa de la 1837 trebuia sä pläteascä un Florin renan,15 §i sä faeä о lucrare care trebuia sä constea in finalizarea a 6 perechi 6 Dictionarul limbii folosite de me§te§ugarii din Bistrita §i Reghin, la Arhivele Statului Sibiu Fond Brukenthal, К 6-8, nr. 69; 7 I. Costea, Me§te§ugurile §i sistemul de breaslä din Reghin Tn Marisia nr. XV-XXII, 1991, p. 139 8 Documentul a fost tradus §i publicat de cätre Rus Dórin loan in articolul Evolutia me§te§ugurilordin Reghin, Tn Revista Bistritei, nr. XII-XIII/ 1998-1999, p. 341-346. 9 Articolul nr. 4 precizeazä cä: „Lada de breaslä trebuie sä stea mereu in locuinta §i sub supravegherea primului staroste ...” (Rus Dórin loan, loc cit, loc cit, p. 342) 10 Articolele breslei cizmarilor de la 1728, art. nr. 24; 11 Zunft-Regeln, art. nr. 49; 12 Articolele breslei cizmarilor de la 1728, art. nr. 34; 13 Zunft-Regeln, art. nr.30; 14 Articolele breslei cizmarilor, de la 1728, art. nr. 13. 15 Zunft-Regeln art. nr. 12.
