Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
188 ADRIANA ANTIHI dar §i un bun sculptor in lemn, el cioplind §i figurinele ce intruchipeazä zeii patronimici ai zilelor säptämänii: Diana, zeita lunii, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn §i Soarele. Tncendiul din 30 aprilie 1676 a distrus §i acest mecanism, §i figurinele, eie fiind refäcute in 1677-78 de un me§ter necunoscut, in stil baroc. Noi presupunem cä e vorba de acela§i Johann Kirchel, care se stabilise in Sighi§oara ca urmare a cäsätoriei cu о localnicä, iar in 1684 fusese cooptat in Sfatul celor 100 de bärbati ai cetätii. Elocventa in acest sens este dedicatia gäsitä pe coperta interioarä a unei Biblii, donate bibliotecii §colii din Deal de J. Kirchel in care sunt mentionate ziua de 23 XI 1685 §i titlul de AUTOMOTORIUS SI HOROLOGIUS DIRECTOR, care ii fusese acordat la data respectivä. Marele incendiu din 1676 a distrus §i acoperi§ul care a fost refäcut in anul urmätor de me§terii Veit Gruber din Tirol, Filip Bonge din Salzburg §i dulgherul Valentin. Reparat de mai multe ori, acesta a dobändit forma actualä in 1894, purtänd pecetea stilului baroc. La baza fle§ei turnului se gáse§te un foi§or poligonal cu coloane de lemn. Un alt foi§or mai mic se aflä in mijlocul fle§ei a cáréi extremitate este decorata succesiv cu о pajurä imperialá, un glob §i un coco§. О inscriptie in limba latinä aflatä pe Turnul cu Ceas, ín partea stängä a fatadei dinspre Ora§ul de Jos mentioneazá marele incendiu din 1676 §i aminte§te de renovärile din 1678 §i 1774 cänd a fost reparat §i pus in functie orologiul. Aceastá inscriptie este importantá pentru cä dovede§te cä §i ín secolul al XVIII-lea mecanismul ceasului din turn exista §i functiona. Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la о comandä specialä, in Elvetia, de firma FUCHS §i instalat in Turnul cu Ceas la data de 1 Aprile 1906. Acestuia i s-а adaptat un mecanism electric, la care insä figurinele n-au putut fi conectate (este vorba de zilele säptämänii). Mecanismul este format din patru moduli, care actioneazä asupra clopotelor §i a figurinelor, dupä cum urmeazä: modulul III, cel care la fiecare 30 de secunde impulsioneazä pendulul mentinänd oscilatiile la aceea§i frecventä, actioneazä prin intermediul unei pärghii asupra modulului II al sferturilor de orä care, cu ajutorul unui cablu, pun in mi§care ciocanul ce love§te clopotul din lanteronul mic. La fiecare orä, dupä a patra bätaie, modulul II declan§eazä mecanismul modulului I, care prin douä cabluri actioneazä asupra clopotelului avertizor, iar acest modul puné in mi§care modulul IV al orelor prin intermediul unei tije lungi. Clopotelul avertizor este situat in foi§orul mare aläturi de clopotul mare al orelor cu care se aseamänä prin ornamentele exterioare §i modul de fixare. Din inscriptiile in limba latinä, aflate pe clopotul cel mare, cät §i pe cel mic afläm cä primul data din 1677, iar celälalt din 1678, ambele fiind donatii fäcute de consului MICHAEL HELWIG §i notarul ora§ului GEORGIUS KRAUSS. Clopotele tobo§arilor, unul turnat in anul 1683, celälalt in anul 1774, actionate prin lovire de brätele tobo§arilor, dubleazä in altä tonalitate bätaia orelor. ín scobitura din spatele tobo§arilor existä un sistem de pärghii care in momentul actionärii bratului mi§cä capul tobo§arului. In aceia§i ni§ä cu tobo§arii se mai aflä figurinele reprezentänd - spre cetate - Justitia §i Dreptatea, iar längä tobo§ar о figurä femeninä simbolizänd Pacea. Spre Ora§ul de Jos, in afarä de caruselul zilelor se aflä un al doilea tobo§ar impreunä cu о altä figurä reprezentänd un personaj enigmatic - posibil о imagine a cäläului opusä imaginilor Dreptätii §i Justitiei dinspre cetate. Acesta avea probabil in mänä biciul §i securea §i ii avertiza
