Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Istorie

MARTURII ALE ME§TE§UGULUI OROLOGERIEI 189 pe cei veniti la tárgurile din Piata Orapului de Jos sä respecte légiié cetätii3. Odatä cu reinnoirea acoperi§ului in anul 1894, cänd tiglele simple sunt inlocuite cu tigle smältuite, colorate Tn alb, galben, ropu §i verde, sunt renovate §i revopsite figurinele ceasului, conform inscriptiei existente pe umärul stäng al toboparului (dinspre Orapul de Jos), scris cu caractere cursive latiné de „Emil Radler - 1894”. ín partea superioarä a nipei apar zilele säptämänii, mecanismul fiind preväzut cu un motor electric. Contactui sistemului, situat la modulul IV al ceasului se realizeazä la ora 0, cänd päpUpa zilei care a trecut se deplaseazä spre dreapta, fäcänd loc figurinei ce reprezintä ziua urmätoare. Acest mecanism este о inovatie a ceasornicarilor sighi§oreni Konradt, tatäl §i fiul, §i se compune dintr-un motor electric, un sistem cu roatä melcatä, care, printr­­un ax, antreneazä platforma cu päpu§i. Sub platformä, о serie de cuie comandä lungimea cursei, decupländ prin intermediul unui microcontact motorul electric. Inovatia constä in sincronizarea mipcärii diurne a figurinelor la mecanismul electric al ceasului, realizatä in 1964. ín prima jumätate a anului 1988 s-а perfectionat sistemul electric al mecanismului prezentat, fiind inlocuite toate motorapele §i cablurile uzate, efectuändu-se §i alte lucräri de strictä necesitate. De remarcat faptul cä bisericile §i monumentele - atät romäne§ti, cät §i cele säse§ti din zona limitrofä a Sighi§oarei - posedä faimoase ceasuri de turn, de unde §i sarcina noasträ, a lucrätorilor din muzeu, de a lua in evidentä aceste orologii, pentru a le conserva §i a le puné in adevärata lor lumina. Témoignages sur le métier de l’horolegerie trouvés dans le patrimoine du Musée d’Histoire Sighi§oara - le mécanisme actuel du Tour ä l’horologe (Résumé) L'article met en évidence que Sighi§oara a été parmi les premiers centres de Transylvanie dönt la Tour ä l'Horologe fut doté d'un mécanisme travaillé en bois. Cette horologe a été construit par Johann Kirschel en 1648. C'est toujours lui l'auteur des figurines en bois qui représentent les dieux patronimiques de jours de la semaine: Diane, Mars, Mercure, Jupiter, Venus, Saturn et le Soleil. Détruit le trois avril 1676 par un grand incendie, le mécanisme et les figures furent refaites en 1677-78 en style baroque par le mérne artisan. Le mécanisme actuel réalisé en Suisse a été instalé dans la Tour ä l'Horologe le premier avril 1906, en kui apliquant un mécanisme éléctrique. Le mécanisme est muni avec quatre modules qui actionnent sur le cloches et les figurines. Une autre innovation réalise par deux horologiérs de Sighipoara, Konradt pére et fils, est composé d'un moteur éléqtrique et d'un roue en űrnapon pour synchroniser des mouvements diurnes des figurines au mécanisme éléctrique de l'horologe. 3Emil Giurgiu „Sighi§oara", Bucure§ti, 1982, p. 79.

Next

/
Thumbnails
Contents