Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
150 DAN BÁCUET CRI?AN deoarece, dupä cum am mai precizat, oasele sunt a§ezate sub vatra cuptorului, nefiind arse, situatie ce ne determinä sä luäm in considerare §i ipoteza unei depuneri rituale. CONSIDERATU ASUPRA CERAMICII 9 Cercetärile arheologice desfä§urate la Panic au dús, ín special, la descoperirea de material ceramic. Formele ceramice identificate sunt oala fára toarte, prezentá ín complexele L1, L7, Gr. A, Groapa cuptorului de copt, tävita ín L7 si testül ín L1. ín L1 §i Gr. A intälnim ceramicä lucratä cu mäna §i la roata ínceatá, cele lucrate cu mäna sunt insä foarte putine. Pentru locuinta L7 §i groapa cuptorului de copt constatäm cä íntregul material ceramic descoperit este lucrat la roata ínceatá, ín afará de douá fragmente de távite din L7, lucrate cu mäna §i índreptate la roatá. ín groapa cuptorului de copt, aläturi de ceramica lucratä la roata ínceatá, a apárut un fund de vas lucrat la roata rapidá. Ceramica lucratä cu mäna este neornamentatä, totu§i, ре о buzá de vas sunt prezente alveolele. Majoritatea fragmentelor ceramice lucrate la roata ínceatá sunt ornamentate. Ornamentarea s-а fácut prin incizare, motivele folosite sunt banda de linii ín val, banda de linii drepte §i incizii scurte. Búza vaselor este rotunjitá sau trasá u§or ín jós §i fatetatá. Vasele au peretii de grosimi diferite, culoarea acestora fiind diferitá de cea a miezului ín multe cazuri, fapt datorat arderii incomplete. Utilizarea vaselor, §i dupä ce acestea au suferit deteriorári, este demonstratá de descoperirea ín groapa cuptorului de copt a unui fund de vas perforat, perforate datoratá íncercárii de reparare a acestuia. Pentru toate cele trei spécii ceramice, cea lucratä cu mäna, Ia roata ínceatá sau Ia roata rapidá, degresantul utilizat este nisip cu pietricele mici sau mai mari §i paiete de micä. Totalitatea caracteristicilor pe care le prezintä ceramica de la Panic permit íncadrarea generalä a descoperirilor in intervalul delimitat de secolele VII §i VIII/IX. Analogii §i comparatii pentru aceste materiale pot oferi descoperirile din spatiul nord-vestic al Romäniei. ín a§ezarea de la Läpu§el, ceramica lucratä cu mäna se asociazä cu cea lucratä la roata ínceatá (Stanciu 1994, p. 303-308), un singur fragment ceramic fiind lucrat la roata rapidä (Stanciu 1994, p. 306, pl.VI/11). Búza vaselor lucrate cu mäna este ornamentatä cu incizii sau alveole (Stanciu 1994, p. 305). Formele ceramice prezente sunt oala färä toarte, tävita §i testul (Stanciu 1994, p. 305). Ceramica lucratä cu mäna de la Panic se regäse§te ín tipul 2a §i 4a de la Lazuri (Stanciu 1994, P1. XXI), iar cea la roata inceatä in tipul 1 §i 5 (Stanciu 1994, P1. XXI). §i la Popeni-Cuceu intälnim aceea§i asociere a ceramicii lucrate cu mäna cu cea la roata inceatä, aläturi de care apar §i cäteva funduri de vase la roata rapidä (Stanciu, Matei 1994, p. 138). De asemenea, sunt prezente acelea§i forme ceramice, oala färä toarte §i tävita. Alte analogii pentru ceramica lucratä cu mäna §i cea lucratä la roata inceatä din locuinta L1 de la Panic, intälnim in a§ezärile prefeudale de la §opteriu (Gaiu 1979, P1. IV, P1. V) §i Bezid (Székely 1976, P1. LM, P1. Lili). ín a§ezarea de la Hansca, constatäm
