Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
SÄPÄTURI ARHEOLOGICE DE SALVARE LA PANIC 151 analogii ín ceramica lucratä cu mäna §i ре о roatä primitivä, tipul II, clasa I §i tipul IV, clasa I (Posticä 1994, Fig. 4/5-6, Fig. 5/4-5). Descoperirile de la Läpu§el (Stanciu 1994, P1. X/3, PL XIII/7) §i din Ungaria, de la Eperjes (Bálint 1991, P. XXXIII/7, Tipul B2) §i Szolnok-Zagyvapart (Cseh 1989, P. 27/5,7), constituie bune analogii pentru testül din L1 de la Panic. Ceramica de la Panic, lucratä la roata inceatä, se regäse§te in ceramica la roatä, tipul II §i IX de la Popeni- Cuceu (Stanciu, Matei 1994, PL VI/2, 20). La Culciu Mare §i Sanisläu in complexele säpate, ceramica descoperitä este lucratä cu mäna sau la roata inceatä (Stanciu 1996, p. 73-74), totu§i la Culciu Mare apar §i fragmente ceramice lucrate la roata rapidä (Stanciu 1996, p. 73). Fragmented ceramice din L7 §i din cuptorul pentru copt, pot fi comparate cu vasele din tumulii slavi de la Nu§faläu (Com§a 1961, p. 523-524), cu cele din necropola nr. 2 §i a§ezarea nr. 2 de la Bratei (Zaharia 1977, Fig. 15/6-7, Fig. 16/2; Zaharia 1994-1995, Fig. 12/16, Fig. 16/4) §i cu unele urne din necropola de incineratie de la Turda§ (Hica, Bläjan 1973, p. 642, p. 648, Fig. 8/1, 4), prezentänd acelea§i motive ornamentale §i acelea§i caracteristici ale pastei. Analogii pentru ceramica de la Panic sunt constatabile §i in siturile datate in secolele VII-IX din Slovacia, cum ar fi vasele din necropola avarä de la Komárno II (Trugly 1993, PL 11/16, PL XVIII/11, PL XLVII) sau necropolele slavo-avare de la Nővé Zámky (Cilinska 1966, PL XXX/1 M 122, PL XXXVI/3 M 170, PL LV/3 M 344, PL LX/9 M 396, PL LXI/1 M 409, PL LXXI/1 M 481) §i Záhorska Bystrica (Kraskovská 1972, PL II/7, PL 15/5, PL 17/3, P1. 31/9). Pe teritoriul Ungariei, remarcäm analogii in descoperirile de epocä avarä, cum sunt cele din necropola de la Pókaszepetk (Sós 1962, P1.26, P1.27/2), a§ezarea avarä tärzie de la Eperjes (Bálint 1991, PL XVII/1, PL XVIII/3, PL XXVII/2, P1. XXIX/6) sau a§ezarea avarä de la Szolnok-Zagyvapart datatä in sec. VIII (Cseh 1989, PL 27, P1.28). Cercetärile restränse efectuate in aceastä campanie in situl de la Panic s-au sóidat cu descoperirea unui material arheologic nu prea numeros, acest fapt ingreunänd datarea cu certitudine a descoperirilor. Singurul element care poate oferi informatii in stabilirea datärii, este materialul ceramic. in complexele L1 §i Gr. A, ceramica descoperitä este lucratä la roata inceatä sau cu mäna, prima categorie fiind mai numeroasä. Pentru celelalte complexe, L7 §i cuptorul de copt, situatia este diferitä, intreaga cantitate de ceramicä descoperitä aid fiind lucratä la roata inceatä, Tn afarä de douä fragmente de tävite lucrate cu mäna. ín plus, din groapa cuptorului provine §i fundul de vas lucrat la roata rapidä. Un element important in datarea acestor complexe ÍI constituie tocmai aceastä asociere a ceramicii lucratä cu mäna cu cea la roatä. Rezultatele cercetärilor arheologice din spatiul transilvänean vin in sprijinul datärii ceramicii lucrate cu mäna in sec.VII-VIII §i a celei lucrate la roata inceatä indeosebi in sec.VIll-IX (Stanciu 1994, p. 313). Perioada cuprinsä intre a doua jumätate a sec. VI §i ultimul sfert al sec. VII se caracterizeazä prin cre§terea cantitativä a ceramicii lucratä cu mäna §i la roata inceatä, in defavoarea celei lucrate la roata rapidä, care insä nu dispare (Stanciu, Matei 1994, p. 142-143). Pe parcursul secolelor VIII-IX se constatä scäderea cantitätii ceramicii lucratä cu mäna, pänä la inlocuirea ei totalä, cu exceptia tävitelor (Stanciu, Matei 1994, p. 145). Tävitele apar aproape in toate a§ezärile transilvänene din secolele Vll-X
