Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 105 ___________»_______________________________________________ nouä. Cercetärile de teren efectuate de-а lungul acestei sträzi §i apói Tn prelungirea ei spre nord, In zona cuprinsä Tnspre strada Clujului §i calea feratä Alba lulia-Aiud pänä la Párául lovolui, confirmä ipoteza cä, romanii nu au construit drumuri, respectiv sträzi importante, in zona de luncä afectatä adesea de apele revärsate ale Mure§ului.28 5. Elemente de urbanism §i reteaua stradalä anticä Cercetärile arheologice au demonstrat cä existä Tntotdeauna о stränsä, interdependent intre stadiul de dezvoltare urbanä §i trama stradalä a unei localitäti. ín continuare, pe baza rezultateior obtinute in cursul investigatiilor efectuate pe teritoriul municipiului Alba lulia, vom incerc^sä precizäm cäteva elemente urbane ale ora§ului Apulum, legate de reteaua stradalä a ora§ului. Pornind de la datele oferite de cele zece sectiuni 'descrise mai sus, putem releva urmätoarele: 1) Drumul roman mentionat in Tabula Peutingeriana pe traseul Blandiana-Apulum-Brucla a fost surprins in sectiunile I, II, IX §i X din vatra municipiului Alba lulia. Calea rutierä trecea la circa 400 m depärtare prin fata portii de vest a castrului roman §i era flancatä de constructii. Ea avea deci caracter de stradä §i incepea din zona Fermei „Avicola”, continuänd pänä in zona „Statiei de salvare”, unde era amplasatä necropola romanä de la marginea de nord a ora§ului antic. Aceastä necropolä, potrivit obiceiurilor romane, flanca drumul ce se indrepta spre Brucla §i respectiv spre Ampelum. Drumul imperial a fost utilizat cel putin pänä la 1711 §i este documentat pe plánul lui Visconti. 2) Drumul roman care urma traseul Cedonia-Apulum-Brucla, de asemenea mentionat in Tabula Peutingeriana, a fost identificat in sectiunea VIII. Bazändu-se pe similitudinile constatate intre plánul lui Visconti §i planul retelei stradale majore actuale al municipiului Alba lulia, eredem cä drumul antic ce venea de la Cedonia trecea la circa 110 m depärtare prin fata portii de est a castrului, ocolea apoi fortificatia pe la nord §i se unea in zona Stadionului „Cetatea” cu drumul ce venea de la Blandiana, indreptändu-se apoi impreunä cätre Brucla. Pe teritoriul ora§ului Alba lulia drumul urma cu aproximatie traseul marcat de sträzile Viilor, íncoronárii, Nicolae Bälcescu, Vasile Alecsandri §i B- dul Victoria. íncepánd din zona sträzii Viilor §i pänä aproape de Stadionul „Cetatea”, drumul roman era märginit de constructii §i avea caracter de stradä. 28 Coloanele stratigrafice ridicate in „Ora§ul de jos" cu diverse ocazii prilejuite de lucrärile edilitare, cronicile medievale din secolele XVII-XVIII, presa din a doua jumätate a veacului al XlX-lea, precum §i studiile hidrologice publicate in ultima jumätate de veac ne oferä informatii inedite §i mentioneazä frecventele inundatii catastrofale ale Mure§ului §i Ampoiului desläntuite la Alba lulia de-а lungul veacurilor. Adesea apele involburate au acoperit „Ora§ul de jos” §i chiar partea inferioarä a primei terase §i au afectat grav nu numai casele §i anexele gospodäre§ti, dar chiar §i cäile de comunicatie. Vezi Georg Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Editura Academiei Bucure§ti, 1965, p. 54, 56, 92, 103, 106, 138, 144, 290 etc.; Alba lulia 2000, Alba lulia, 1975, p. 289-290 §i 558, precum §i bibliográfia aferentä; Eva Märza-Doina Dreghiciu, Cartea romäneascä veche in judetul Alba. Secolele XVI-XVII. Catalog, Alba lulia, 1989, p. 189; Gheorghe Anghel, Alba lulia in secolul al XVIII-lea, Schimbarea vetrei ora§ului medieval, in Historia Urbanä, IV, 1992/1-2, p. 74.
