Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
106 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS §i aceastä cale rutierä a fost utilizatä cel putin pänä la inceputul secolului al XVIII-lea, dupá cum dovedesc elementele remarcate ín sectiunea VIII, §i in planul lui Visconti. 3) Sträzile románé descoperite in sectiunile III, IV, V, VI §i VII fac parte din reteaua stradalä a cartierului situat la vest de castru. Elementele cunoscute pänä la ora actualä sunt insuficiente pentru reconstituirea in detaliu a tramei stradale din cartierul vestic al ora§ului antic. Sträzile descoperite in aceste sectiuni nu i§i gäsesc un cbrespondent dar nici pe planul lui Visconti §i nici pe planul retelei stradale actuale, ceea ce inseamnä cä trama stradalä, §i aspectui urban al acestui cartier au suferit multiple modificari de-а lungul secolelor. Sträzile romane principale din sectiunile III §i IV au un traseu aproximativ paralei cu ulitele medievale, dar distanta dintre arterele antice §i cele feudale este de mai multe zed de metri. Translarea sträzilor din sectiunile III §i IV se justificä in parte prin deteriorarea in timp a sistemului rutier, iar pe de altä parte prin faptul cä este mai simplu sä construie§ti case noi pe un teren eliberat de moloz. 4) Dupä urmele de construed gäsite in apropierea sträzilor romane se pot face afirmatii competente privind atät extinderea ora§ului antic, cät §i importanta urbanisticä a cartierului traversat de calea rutierä, respectivä. Locuintele dezvelite in sectiunile II §i VII demonstreazä cä sträzile identificate in acest sector se aflau la marginea vesticä a ora§ului. Urmele de zidärie din sectiunile III, IV §i V denotä faptul cä sträzile semnalate in aceste sectiuni fuseserä, construite intr-un cartier cu edificii ridicate in cursul primelor decenii dupä trasarea vetrei ora§ului §i a locului de amplasare a castrului. Cu vremea, aceste locuinte subterane de tipul semibordeiului sau bordeiului, utilizate de primii coloni§ti stabilig pe terasa a doua a Mure§ului in canabae-le din jurul castrului, au fost abandonate §i s-а trecut la construirea unor edificii cu fundatie de piaträ, ziduri din lemn, pläci de gresie sau calcar §i cärämidä §i acoperi§ul din tiglä. A§adar, perieghezele §i säpäturile arheologice efectuate pe teritoriul municipiului Alba lulia au identificat о parte din cäile rutiere ale tramei stradale antice din cartierul „Cetate” §i principalele trei drumuri strategice care sträbäteau colonia anticä: Sarmizegetusa - Porolissum, Cedonia-Apulum §i Apulum-Ampelum. Corelarea topografiei cäilor rutiere §i a edificiilor identificate in vecinätatea lor incearcä sä reconstituie unele detalii urbanistice din cartierul antic situat la vest de castrul Legiunii a Xlll-a Gemina. Prin transpunerea sectiunilor pe planul municipiului actual §i suprapunerea sa de planul arhitectului Giovanni Morando Visconti (1711), s-au constatat numeroase modificäri ale tramei stradale antice intervenite de-а lungul timpului in vatra a§ezärii urbane postromane. in acela§i timp, se observä mentinerea §i utilizarea traseului drumurilor principale de-а lungul veacurilor, pänä in contemporaneitate. Aceastä realitate arheologicä, aläturi de alte märturii toponimice, cartografice §i istorice, reprezintä incä о dovadä eloeventä а continuitä(ii de locuire in aglomerärile rurale §i urbane din spatiul intracarpatic transilvänean al Daciei de odinioarä.
