Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
104 MIHAI BLAJAN, WILHELM THEISS odinioarä resturi de locuinte antice din zidärie de piaträ iegatä cu mortar. Transpunänd sectiunea IV pe planul lui Visconti, se constatä cä nici traseul acestei sträzi nu a supravietuit pänä la 1711. In dreptul sectiunii, ulita medievalä se afla la cáteva zeci de metri mai spre est, dar se suprapune probabil peste strada anticä undeva dincolo de „Statia de salvare”, indreptändu-se spre Zlatna. ín reteaua actualä a municipiului Alba lulia, pe tronsonul de la ie§irea din poarta de vest a castrului §i pänä dincolo de „Statia de salvare”, nu se gäse§te un eventual corespondent nici pentru calea anticä §i nici pentru cea medievalä de la 1711. Strada romanä traverseazä in diagonalä fä§ia de teren delimitatä de sträzile Vänätorilor §i Motilor, trece prin incinta „Statiei de salvare” §i iese apoi in Calea Motilor. Sectiunea V din strada Ion Agärbiceanu a surprins о strada romanä secundarä, cu lätimea fä§iei de balast de numai 3,60 m. in zona interceptatä, artera anticä are traseul orientat aproximativ pe directia SSV - NNE. in acela§i §ant la circa 10 m spre SE, au mai fost descoperite urmele unei locuinte antice §i pe acea§i laturä a drumului dar mai aproape de marginea acestuia, fragmente de ceramicä din secolul al X-ea. in coltul de sud-vest al gropii de fundatie pentru biserica baptistä de la intersectia sträzilor Aväntului §i Topora§ilor a fost surprinsä о parte a unei sectiuni (VI) printr-o stradä romanä secundarä al cärui traseu aproximativ este orientat pe directia est-vest. Ea nu are corespondent in reteaua stradalä cartatä de Visconti, dar intersecteazä cu certitudine sträzile din sectiunile IIV §i V. intr-un §ant säpat de-а lungul marginii de nord a sträzii Lalelelor, la intersectia cu strada Brándu§ei, a fost interceptatä in sectiunea VII, о altä stradä romanä. Dupä locuintele antice, prefeudale §i medievale care se suprapun partial peste pavajut sträzii sau se aflä in vecinätatea acesteia suntem convin§i cä artera rutierä a avut un rol secundar §i a fost abandonatä la cäteva decenii dupä ce fusese construitä. Nu excludem insä о posibilä legäturä intre strada din sectiunea VII cu cea din sectiunea V §i in prelungire, cu strada medievalä din planul lui Visconti. Aceastä ulitä traverseazä Calea Motilor, se arcuie§te spre est, trece pe sub B-dul Victoriei, apoi se indreaptä spre cartierul Bäräbant. In primävara anului 1988, cu ocazia säpärii fundatiilor la blocurile D 3 §i D 4 de pe actuala stradä Nicolae Bälcescu, a fost descoperitä о stradä principalä §i la oarecare distantä spre est о altä stradä paralelä cu artera precedentä. Cele douä sträzi au fost inregistrate in sectiunea VIII. Transpunänd aceastä sectiune pe planul de la 1711, constatäm cä strada romanä este suprapusä destul de exact de strada consemnatä de Visconti §i vine din Parto§, de la podul aruncat peste Mure§. Aceastä stradä, la rändul ei, este suprapusä cu mici abated de traseul actual al sträzilor Viilor, Incoronärii, Nicolae Bälcescu, Vasile Alecsandri §i B-dul Victoria. Calea rutierä descrisä se terminä in Calea Motilor, la vest de Stadionul „Cetate”. Tinänd seama de alcätuirea sistemului rutier al sträzii románé din sectiunea VIII, preväzutä cu zece strate de consolidare succesive suprapuse peste sistemul initial, precum §i de pozitia topograficä, a acestei sectiuni situatä la nord, deci dupä intersectia cu „Strada ad Egyedt” inregistratä, de Visconti, eredem cä traseul vechi al drumului Sibiu-Alba lulia-Aiud a rämas pänä in evul mediu acéla trasat de romani.” „Strada ad Egyedt” se suprapune in parte cu actuala stradä a Livezii §i la 1711 era probabil о arterä rutierä relativ
