Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)

I. Botanică

PLANTE SPONTANE ALIMENTÄRE DIN SUDUL OLTENIEI

ADRIAN NÄSTASE

Din cele mai vechi timpuri §i pänä azi omul a folosit peste 1400 spécii de plante ca aliment, multe dintre ele fiind acum buruieni págubitoare culturilor: pirul, brusturul, dracila, nalba, urzica moartä, vinarita, palamida, pápádia §.a.

in flora Romániei se cunosc peste 300 spécii de piante vasculare - spontane - comestibile(din cele peste 3700 spécii cunoscute ín tara noasträ). Majoritatea lor sunt §i cu proprietäti medicinale, putánd vindeca adesea unele boli prin simpla lor consumare.

Pentru a fi folosite eficient, plantele spontane alimentare se culeg Ia momentul optim, cänd organismul sau organul vegetal vizát contine cel mai ridicat procent de substante nutritive §i principii active. Fruzele §i tulpinile se recolteazä, de obicei, primávara, inaintea infloririi, cänd au frágezime §i gust plácut. Florile §i pártile aeriene se recolteazá ín tóiul ínfloritului sau la ínceputul acestuia. Fructele §i pártiíe aeriene se culeg la deplina lor maturitate, cänd au forma, culoarea, aroma §i gustui specifice. Organele subterane(rádácini, rizomi, tuberculi, bulbi) se recolteazá mai ales toamna, dar §i ín timpul iemii(nufár, papurá, napi porce§ti) §i chiar primávara, pänä la aparitia primelor frunze.

Conservarea se face prin uscare(deshidratare) ori congelare; prin fierbere(sterilizare) sau concentrarefconservare cu zahár).

Prepararea produselor obtinute de la plantele spontane este, ín general, asemánátoare cu a celor ce provin de la speciile de culturä, putändu-se pregáti salate, supe, ciorbe, piureuri, budinci, sosuri, chiftele sau preparete dulci.

Pentru a putea fi valorificat íntreg continutul de vitaminé, cele mai multe produse vegetale trebuie consumate crude(agri§e, cire§e, coacáze, coame, fragi, mácri§, napi porce§ti, páducele, porumbe etc). Un continut ridicat ín vitaminé au §i preparatele din legume din flora spontaná(bánutei, cicoare, coada §oricelului, hrean, iarbá grasá, mäcri§, nalbä, pápádie, pátlaginá, susai, urzica etc). Alte plante sau organe vegetale se pót consuma coapte, prájite sau fierte(castane, cornaci, napi porce§ti, rizomii de nufár §i papurá). Cele mai multe ínsá intrá ín compozitia supelor, ciorbelor(bánutei, brustur, cicoare, coada §oricelului, hamei, iarba §arpelui, iarba grasá, lobodä, mäcri§, nalbá, napi porce§ti, pápádie, pir, sáláticá, susai, pálámidá, tátáneascá, urzica vie §i moartá).

Pentru unele preparate - tocánite, sosuri, pilafuri, piureuri, chiftele - se pót Jntrebuinta fructele unor specii(agri§e, castane), dar mai ales legume sálbatice(luminitá, mácri§, nalbá, nap porcesc, sáláticá, urzicá vie). Ca desert se pót prepára gemuri, dulceturi, marmelade, peltele, compoturi, §erbeturi - din cire§e, coacáze, coame, fragi, máce§e, mure, páducele, porumbe, fructe de boz, soc, dracilá, flori de salcám §i nufár alb.Tot mai cáutate sunt báuturile: sucuri - din fructele plantelor spontane; otet din mere §i pere pádurete; tuicá din dude, mere, pere; vin din máce§e, soc, struguri ai vitei de vie sálbatice §.a.

in sudul Olteniei au fost identificate peste 80 spécii din flora spontaná care de-a lungul timpului au fost folosite sau se íntrebuinteazá ca alimente de locuitorii zonei.