Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
140 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN precum §i ín zonele unde apa báltere in sezonul vegetal dar nu depä§e§te adäncimea de 30-40 cm. Ca indivizi izolati Typha latifolia este semnalatä in cadrul fitocenozelor de Phragmites australis, dar §i in cele de Glyceria maxima §i uneori in cadrul vegetatiei de rogozuri inalte. Dintre speciile mai frecvent intälnite in cadrul fitocenozelor edificate de Typha latifolia mentionäm: Schoenoplectus lacustris, Oenanthe aquatica, Lythrum salicaria. Uneori Typha latifolia se dezvoltä in amestec cu Typha angustifolia, realizänd fitocenoze cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de Typhetum angustifoliaelatifoliae (Eggler 1933) Schmale 1939. Ca urmare a recoltärii stufului cu ajutorul mijloacelor mecanice grele, rizomii acestei plante sunt distru§i §i ca urmare populatiile de Phragmites australis se räresc sau dispar de pe unele suprafete, care sunt repede ocupate de alte spécii palustre, printre care nelipsite sunt §i speciile de papurä. 33.Schoenoplectetum (Scirpetum) lacustris Eggler 1933 Asociatia este bine reprezentatä in delta, ocupänd spatii relativ intinse in lungul canalelor, marginea lacurilor §i bältilor §i jap§elor cu apä permanentä. Specia caracteristicä, Schoenoplectus lacustris, formeazä fitocenoze compacte, de dimensiuni variabile, la marginea fä§iei de stuf, sau poate intra in componenta fitocenozelor de Phragmites australis. ín compozitia floristicä a fitocenozelor de Schoenoplectus lacustris participa §i alte spécii palustre printre care nelipsite sunt: Typha angustifolia, Glyceria maxima, Phragmites australis, Rumex hydrolapathum, Butomus umbellatus §i uneori Cladium mariscus (Tabel nr.5, col.4) Schoenoplectus lacustris are sistemul de rizomi destul de compact §i prin aceasta contribuie activ la modificarea substratului, fäcändu-l accesibil pentru instalarea altor spécii palustre. Aceastä plantä se poate dezvoltä §i in bazinele colmatate, slab oxigenate, absorbind anumite substante deversate in acestea, contribuind la purificarea biologicä a apelor poluate. 34.Typhetum laxmanni (Ubrizsy 1961) Nedelcu 1968 Typha laxmanni este cunoscutä din sudul tärii, fiind räspänditä in lunca §i Delta Dunärii, dar §i in luncile räurilor de cämpie. Cercetärile din ultimul timp scot in evidentä cä planta se räspände§te destul de repede §i realizeazä fitocenoze compacte, dar de dimensiuni reduse. Specia caracteristicä, Typha laxmanni, vegeteazä de regulä, in locuri scurse, bältite de apä numai in sezonul vernal, adäncimea apei nedepä§ind 15- 25 cm. Fitocenozele prezintä о densitate relativ micä, acoperirea realizatä este de 60-80%, ceea ce conferä о luminozitate ridicatä in interiorul