Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA DELTEI DUNÄRII 141 acestora. Speciile componente, mai frecvente, din cadrul asociatiei sunt: Alisma plantago-aquatica, Sagittaria sagittifolia, Rorippa amphibia, Mentha aquatica, Bolboschoenus maritimus.{Fig .6) 35.Glycerietum maximae Hueck 1931 (Syn.: Glycerietum aquaticae Nowinski 1928) Formeazä fitocenoze compacte in tot cuprinsul deltei, vegetánd ín locuri depresionare unde apa nu depä§e§te 30-50 cm adäncime. Este nelipsitä de la marginea fä§iei de stuf §i maiul bazinelor acvatice, din lungul canalelor §i golfurilor cu apä lini§titä §i putin adäncä. ín fitocenozele de Glyceria maxima (Tabel nr.5, col.3) participä un numär destul de mare de plante palustre dintre care nelipsite sunt: Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris, Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia, Iris pseudacorus, Butomus um bei lat us, Rumex hydrolapathum, Alisma plantago-aquatica, Lythrum salicaria. Fiind о asociatie de contact, intre fitocenozele acvatice §i cele de mal, in cadrul acesteia pót apare spécii de terenuri jilave dintre care mai reprezentative sunt: Teucrium scordium, Galium palustre, Carex vulpina, Bolboschoenus maritimus, Agrostis stolonifera, dar §i spécii acvatice cum sunt: Potamogeton pusillus, Salvinia nanthus, Nymphoides peltata, etc. Prin masa vegetalä bogatä care se acumuleazä anual in locurile unde se dezvoltä asociatia, se produce о colmatare accentuatä a bazinelor respective. La procesul de colmatare contribuie in mare mäsurä depunerile aluviale care sunt retinute de vegetatia densä din aceste locuri, evolutie care duce la instalarea unei bogate vegetatii de rogozuri inalte caracteristice aliantei Magnocaricion. A§a se explicä prezenta in numär mare a speciilor din aceastä grupä, dintre care putem mentiona: Carex riparia, Carex acutiformis, Carex elata, Cicuta virosa, etc. Asociatia nu prezintä importantä economicä, deoarece atät specia caracteristicä, dar §i celelalte piante componente ale fitocenozelor de Glyceria maxima nu sunt folositoare in gospodärie §i nu sunt consumate de animale. 36.Oenantho-Rorippetum Lohm. 1950 (Syn.: Oenanthetum aquaticae Soó 1927 (E<$ler 1933)) Vegeteazä in balti, locuri mlä§tinoase, microdepresiuni cu apä permanentä precum §i ín canalele colmatate din Delta Dunärii. Substratui mälos, cu troficitate bogatä, favorizeazä dezvoltarea viguroasä §i rapidä a speciilor caracteristice. Cele douá spécii caracteristice, Oenanthe aquatica §i Rorippa amphibia se dezvoltä optim in ape putin adänci (circa 50 cm), realizänd fitocenoze pe suprafete restränse §i cu acoperire de 50-70%.
