Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA DELTEI DUNÄRII 139 colmatare. Scirpo-Phragmitetum i§i creazá un microclimat propriu, ceea ce explicä dezvoltarea, in lumini§urile sau la adäpostul acesteia, a asociatiilor natante §i natanto-submerse (Fig.5). Temperatura in interiorul fitocenozelor este mult mai uniformé in majoritatea timpului, iar in perioadele cu insolatie puternicä, mai scäzutä decät a atmosferei inconjurätoare. Odatä cu construirea sistemelor de irigatie, asociatia a cäpätat о importantä deosebitä, fiind folositä pentru protejarea malurilor bazinelor acvatice. Importanta deosebitä a asociatiei reiese, in ultimul timp, din valoarea sa papetarä. Cänd rizomii de stuf se desprind de Substrat iau na§tere insulele plutitoare de plaur, denumite de AI. Borza (1960) Phragmitetum natans. Speciile mai frecvent intälnite in Scirpo-Phragmitetum sunt: Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris, Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Lysimachia vulgaris, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha angustifolia, T. latifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus, Sium latifolium, etc. (Tabel nr.5, col.1). 31. Typhetum angustifoliae (AII. 1922) Pign. 1943 Frecventä in toate bazinele acvatice, este cantonatä de obicei intre asociatia Scirpo-Phragmitetum §i mal. Adäncimea optimä a apei este de 0,5-0,8 m. In cadrul asociatiei Typha angustifolia este dominantä, dar aläturi de aceasta mai pot fi intälnite §i alte spécii palustre, dintre care mai reprezentative sunt: Phragmites australis, Glyceria maxima, Schoenoplectus lacustris, Typha latifolia, Ranunculus lingua, Lythrum salicaria, Lycopus europaeus, Sium latifolium, etc. In cazurile in care apa este mai adäncä (50-100 cm) pot sä se dezvolte unele spécii acvatice cum sunt: Nymphoides peltata, Hydrocharis morsus-ranae, Potamogeton natans, P.gramineus, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza, Nymphaea alba, Salvinia natans. Un numär relativ mare de spécii, caracteristice rogozurilor inalte, delimiteazä spre mal fitocenozele de Typha angustifolia, de multe ori intränd in componenta acestora. Asociatia este foarte räspänditä in toate bazinele acvatice din Delta Dunärii, la marginea lacurilor, in ghioluri, bälti, precum §i in lungul canalelor cu apä stätätoare sau slab curgätoare. Asociatia este in extindere, mai ales in urma recoltärii stufului, papura poate sä devinä dominantä sau sä inlocuiascä, aproape in totalitate, Phragmitetele in zonele unde se intervine in mod repetat. (Tabel nr.5,col.2) 32. Typhetum latifoliae G.Lang 1973 Fitocenozele de Typha latifolia sunt destul de räspändite in Delta Dunärii, fiind intälnite in ghioluri, marginea canalelor §i lacurilor, in jap§e,
