Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
138 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN Vegetatia palustrá este grupatä, din punct de vedere fitocenologic, in clasa Phragmitetea, unitate care la rändul ei cuprinde mai multi infracenotaxoni. CL. PHRAGMITETEA Tx. et Prsg.1942 Cuprinde asociatii de stufärii §i rogozuri inalte ce se dezvoltä pe marginea canalelor, prin mla§tini §i balti, cu rol important in economia §i caracteristicile fizionomice ale bazinelor respective. In succesiunea vegetatiei, aceste fitocenoze se instaleazä dupä cele ale clasei Potametea, ca urmare a accentuärii procesului de colmatare a ecotopurilor respective. Spécii de recunoa§tere: Alisma lanceolatum, A.plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Glyceria maxima, Iris pseudacorus, Lycopus europaeus, L. exaltatus, Oenanthe aquatica, Phragmites australis, Rorippa amphibia, Rumex hydrolapathum, Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, T. latifolia, Veronica anagallis-aquatica. Ord. PHRAGMITETALIA W.Koch 1926 emend.Pign.1953 Acest ordin reune§te vegetatia de stufäri§uri, papuri§uri §i rogozuri inalte din mla§tinile, lacurile §i microdepresiunile din lungul gärlelor. Speciile caracteristice ordinului: Equisetum fluviatile, Acorns calamus, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudacorus, Sparganium simplex, Phalaris arundinacea, Veronica anagallis-aquatica, Eleocharis palustris. AI. Phragmition W.Koch 1926 Speciile de recunoa§tere ale acestei aliante constituie, totodatä, §i principalii edificatori ai fitocenozelor palustre. Dinire cele mai reprezentative amintim: Phragmites australis, Glyceria maxima, Schoenoplectus lacustris, Typha latifolia, Sagittaria sagittifolia, Sparganium ramosum, Butomus umbellatus, Sium latifolium, Oenanthe aquatica, Ranunculus lingua, Rumex hydrolapathum, Bolboschoenus maritimus, Scirpus triqueter, etc. 30 .Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926 (Syn.: Phragmitetum communis (All.1922) Pign.1953: Scirpo- Phragmitetum austro-orientale Soó 1957; Phragmitetum natans (Borza 1960) Nedelcu 1967). Asociatie larg räspänditä ín majoritatea bazinelor acvatice, imprimänd aspectui caracteristic al acestora. Este о formatie impozantä, cu о veche origine, avänd о consistent durabilä §i cu aspect de pädure in miniaturä. Preferä statiuni cu ape stätätoare, dar se dezvoltä §i intr-un curent slab al apei. Adäncimea optima este de 0,8-1 m, dar se mentine pänä la 1,5 m §i chiar mai mult. Regreseazä evident acolo unde apa dispare de Ia suprafata, iar pänza freaticä este la о adäncime mai mare. Asociatia prezintä о amplitudine ecologicä largä fatä de substantele nutritive. Se dezvoltä atät in apele limpezi cät §i in cele cu diferite grade de
