Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA DELTEI DUNARII 137 se constata о trecere spre instalarea vegetatiei caracteristice clasei Phragmitetea. 29.Nymphaetum albo-candidae Pass. 1957 Nymphaea candida este un nufär mai putin räspändit ín Delta Dunärii, dar de foarte multe ori el a fost trecut cu vederea, fiind confundat cu Nyphaea alba. Cercetárile mai amánuntite din bazinele acvatice: Uzlina, Gorgova, Isacova etc, au evidentiat cä acest nufär formeazä fitocenoze caracteristice ín locurile mai adápostite, ferite de vánturi puternice §i la adäpostul oferit de vegetatia palustrá, mai grosierá. Speciile mai reprezentative din cadrul acestor fitocenoze sunt: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Trapa natans, Hydrocharis morsus-ranae, Potamogeton trichoides (Tabel nr.4). Asociatia este nou semnalatä pentru Románia, fiind descrisá din vestül Europei §i ín general putin investigata ca structurä cenoticá. VEGETATIA HELOFILÄ (PALUSTRÁ) Este unitatea de vegetatie cea mai räspänditä ín Delta Dunärii, ocupänd bazinele permanent acoperite cu apá, unde adáncimea acesteia poate ajunge pänä la 100 cm sau chiar mai múlt. Acest tip de vegetatie se dezvoltá §i pe terenurile periodic bältite, scurse ín perioadele secetoase, dar suficient de umede ín profunzime, unde se dezvoltá sistemul radicular al acestor plante. Plantele palustre se dezvoltá bine ín bazinele cu acumulári aluviale pe fund, ín care se fixeazá rizomii §i rádácinile. Acumulárile anuale de rizomi §i rádácini ín substrat dúc la formarea unui strat gros de organe moarte aflate ín diferite stadii de descompunere sau turbificare. Acest strat contribuie la fixarea noilor rádácini §i rizomi, pierzánd ín acest fel contactui cu aluviunile de pe fund. Valurile produse de furtuni sau de vánturile puternice, desprind stratui turbos de pe fundul bazinelor §i acesta devine plutitor, constituind insulele de vegetatie palustrá, plutitoare, cunoscute sub numele de plaur. Delta Dunärii este situatá íntr-un elimat cu temperatura medie anualä de 11°C §i cu precipitatii deosebit de putine (350 mm/an). Cu toate acestea vegetatia ín aceastä zonä este luxuriantä deoarece aprovizionarea cu apá este asiguratä tot timpul anului, umiditatea atmosfericä este ridicatä, iar substratul aluvial este bogát in substante nutritive. Formatiunea vegetalä dominantä §i caracteristicä Deltei Dunärii este stufäri§ul, care acoperä cea mai mare suprafatä a acestui teritoriu. Pe lángá stufärii, ca formatiuni dominante, se mai pot intälni, pe suprafete mai restränse, comunitäti de papurä, rogozuri, etc.
