Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

II. Botanică

VEGETATIA DELTEI DUNÄRII

9

A. POPESCU

V. SANDA SILVIA OROIAN

COLABORATORI: TH. CHIFU,

N. STEFAN

I. SÄRBU

Conditiile variate existente ín Delta Dunärii au dús la instalarea unei vegetatii deosebit de bogatä §i pe aceea§i mäsurä de diversificatá. Pe terenurile cu apa permanenta precum §i pe cele cu exces de umiditate, dar unde apa nu bálte§te permanent la suprafata, se dezvoltá о vegetatie acvaticä §i palusträ bogatä ín spécii. Aceastá vegetatie este dominantá ín raport cu cea mezofilä sau xerofilá, ocupánd suprafete apreciabile ín locurile báltite, jap§ele §i canalele de pe íntreg teritoriul Deltei Dunärii.

Vegetatia teresträ, de§i ocupä suprafete mai restránse, este bine reprezentatä, cuprinzänd vegetatia zävoaielor, a terenurilor periodic inundate, dar mai ales a grindurilor neinundate. Nisipurile, mai mult sau mai putin umede, precum §i cele uscate de pe grindurile Letea §i Caraorman adäpostesc о vegetatie psamofilä caracteristicä. Terenurile säräturoase §i ín special nisipurile maritime, cu diferite concentratii de säruri, sunt deosebit de bine reprezentate indeosebi in delta maritimä. Pe acestea se dezvoltä о vegetatie alcätuitä din spécii obligator halofile, cantonate in zonele cu concentrate maximä a särurilor, dar pot apare spécii subhalofile sau facultativ halofile, acestea fiind intälnite pe terenurile slab säräturoase. Toate aceste spécii halofile contribuie in bunä mäsurä la fixarea terenurilor tinere, ca genezä, §i la formarea solurilor pe aceste locuri.

Vegetatia Deltei Dunärii a fost cercetatä de numero§i botani§ti dinire care mentionäm: V.Vasiu §i colaboratorii (1963) care studiazä paji§tile naturale din aceastä zonä, I.Tarnavschi §i Doina Ivan (1970) care fac о succintä caracterizare a vegetatiei Deltei Dunärii. Tot in acela§i an (1970) I.Tarnavschi §i G.Nedelcu, aduc valoroase contributii la studiul vegetatiei acvatice §i palustre. Cercetäri detaliate asupra