Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
120 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN vegetatiei Deltei Dunärii au Tntreprins A. Popescu §i V. Sanda (1976, 1992) §i V. Sanda §i A. Popescu (1973, 1991, 1992). In urma investigatiilor efectuate asupra vegetatiei din Delta Dunärii au fost identificate un numär de 157 asociatii vegetale, multe dintre eie descrise din aceastä zonä. Vegetatia acvaticä §i palusträ fiind cea mai reprezentativä in Delta Dunärii, a fost §i cel mai intens cercetatä. Acest tip de vegetatie se dezvoltä in bazinele acvatice permanente. Dupä modul de adaptare fatä de factorul apä se imparte in douä grupe: vegetatie hidrofilé §i vegetatie helofilä. Vegetatia hidrofilé insumeazä plantele acvatice care dupä modul cum i§i dezvoltä cea mai mare parte a masei vegetale se grupeazä in douä categorii: vegetatie emersä, care plute§te Ia suprafata apei §i vegetatie submersä, care se dezvoltä in interiorul masei de apä. Vegetatia emersä poate fi liberä, nefixatä de substrat, purtatä de curentii de apä sau cei aerieni; aceästa a fost grupatä in aliantele Lemnion minoris W.Koch et Tx.1954 §i Hydrocharition Rübel 1933 din clasa Lemnetea W.Koch et Tx.1954; vegetatia emersä fixatä apartine aliantei Nymphaeion Oberd. 1957 emend Neuhäusl 1959 din clasa Potametea Tx.et Prsg. 1942. Fitocenozele submerse sunt in totalitate fixate §i apartin aliantelor Ceratophyllion Den Hartog et Segal 1964, Batrachion (Ranunculion) fluitantis Neuhäusl 1959 §i Potamion W.Koch 1926. Masa vegetalä a plantelor submerse se dezvoltä in’ cea mai mare parte in interiorul stratului de apä, la suprafatä se ridicä numai florile sau inflorescentele §i uneori frunzele (la unele spécii). Clasa Lemnetea W.Koch et Tx.1934 Cenotaxonul grupeazä vegetatia emersä, nefixatä de substrat sau numai in stadiile incipiente fixatä, devenind pe mäsura dezvoltärii liberä, prin desprinderea plantelor de substrat, acestea fiind purtate de curenti. Fitocenozele submerse §i fixate, grupate in alianta Ceratophyllion Den Hartog et Segal 1964 sunt caracteristice bazinelor cu depuneri de suspensii, dar cu ape mai mult sau mai putin oxigenate, iar cele ce apartin aliantei Utricularion Pass. 1964 caracterizeazä bazinele in care procesele de descompunere a substantelor organice sunt mai avansate §i о colmatare pronuntatä. Delimitarea §i aprecierea cenotaxonilor hidrofili §i helofili ridicä numeroase dificultäti datoritä faptului cä cenozele acestora prezintä о mare omogenitate. Botani§tii au fost tentati de a distinge asociatii cu structurä redusä, delimitate numai pe criteriul dominantei. Aceastä conceptie este respinsä deoarece asociatia vegetalä este dispersatä intr-o diversitate nelimitatä de combinatii cenotice. Pe de altä parte,
