Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE 457 nistä cä§tigase о pozitie in mijlocul continentului. Soldatii romäni insä au salvat Europa §i Ungaria de primejdia comunistä. Incä о datä romänii i§i fäcurä datoria de sträjeri pentru apärarea Europe/”39. Aceea§i idee la Lambrino40 41, iar Päträ§canu, vorbind de revolutia Rusä aratä cä „bol§evicii s-au gäsit in luptä cu intreaga Europa"^. Mesajul final al tuturor manualelor este de apärare a democratiei, päcii §i prosperitätii, §i defavorabil regimurilor totalitäre agresive. Din päcate, acest rol de apärätori ai civilizatiei europene a fost ín defavoarea construirii ín Románia a unei civilizatii avansate de tip european: “...este foarte glorios pentru noi cä am avut acest rol §i am §tiut sä-l indeplinim, dar nu e mai putin adevärat cä, in timp ce Europa apuseanä putea sä se dezvolte in lini§te, sä cultive adele §i sä se imbogäteascä, Istoria noasträ este plinä numai de räzboaie §i de predäciuni. Aceasta a fäcut ca civilizatia la noi sä infloreascä mai tärziu ca in Apus §i abia in perioada contemporanä sä ne putem consolida ca stat liber. De aceea nu putem spune cä a§ezarea noasträ geograficä а fost prea fericitä"42. 3.Potrivit lui Panaitescu, a§ezarea geograficä a spatiului románesc are §i о consecintá de ordin economic: „Romänii sunt a§ezati la maiul Dunärii de jós §i la gurile ei. Dunärea formeazä pentru Europa о mare aderä de circulate, a§a a fost din vremurile cele mai vechi. Prin urmare, Romania are un rol in istoria economicä a Europei prin aceea cä este a§ezatä la capätul céléi mai mari adere de navigatie interioarä a continentului. Comedul cel таге al Sa§ilor, Polonilor §i Genovezilor in Evul Mediu prin tärile noastre, cät §i luptele cu Ungurii §i Turdi, precum §i intre cele douä state pentru stäpänirea Chiliei se explicä prin aceastä a§ezare. §i azi impodanta economicä a Romäniei se bazeazä in таге pade pe negotul pe Dunäre”43 Aceastä ultimä idee se regäse§te prea putin in alte manuale, ceea ce presupune cä este opinia particualä a lui Panaitescu. Lupa§ de pildä, din conträ, considerä cä situarea geograficä a Tärilor Románé a fost nefavorabilä din punct de vedere economic in epoca moderné, din cauza marilor descoperiri geografice44. Ja Ibidem, p.352. 40 Scarlat Lambrino, Gh.Lazar, Virgiliu Arbore, op.cit., p.402. 41 D.D.Päträ§canu, op.cit., p.5. 42 Petre P.Panaitescu, op.cit., p.6. 43 Ibidem, p.7. 44 loan Lupa§, op.cit., p.5.
