Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
458 SIMION COSTEA Dar celelalte idei au devenit cli§ee mentale pentru intreg poporul román, §i se regásesc ín discursurile politice (sunt relevante in acest sens Dezbaterile Adunärii Deputatilor din epoca interbelicä). ín sens larg,- notiunea de civilizatie europeanä cuprinde totalitatea creatiei umane, materiale §i spirituale. Am rezervat insä capitole speciale privind Europa unitä dupä principiul cre§tin, Europa ca sistem politic (relatiile internationale bazate pe respectarea echilibrului european §i a unui drept public european) §i Europa unitätii prin consimtämäntul reciproc (planurile lui Kalergi §i Briand), astfei incät ne vom referi in acest capitol doar Ia stereotipurile privind celelalte fenomene de civilizatie europeanä. 1.Un prim cli§eu este Dominatia culturii franceze in Europa. Pentru Bulat, de pildá, „Daca Europa a luptat contra pretentiei de Suprematie politicä a Frantei lui Ludovic XIV, ea primi bucuroasá hegemónia ei culturalä’45. A§adar, dacä Europa politicä a luptat impotriva dominatiei Frantei, existä о Europä culturalä dominatä benevol de aceasta. Limba §i litaratura francezä au devenit universale: „Secolul lui Ludovic XIV refäcu uniunea popoarelor in cultul frumusetii franceze’46. Astfel, dupä unitatea culturalä mai veche, dominatä de Bisericä, Europa are о nouä unitate culturalä, dupä model francez, care apropie popoarele europene. La fei, pentru L.P.Georgian, scriitorii din epoca Regelui Soare „au fost imitati in toatä Europa §i scrierile lor alcätuiesc literatura numitä clasicä”Al. Deci, literatura clasicä este о literaturä a Europei intregi, de un anumit tip, de inspiratie francezä. Afirmatia cä "Franta se ridicä din punct de vedere cultural §i artistic la primul rang din Europa”48 sugereazä un sistem de valori comune in Europa §i о ierarhie culturalä. Rolul culturi franceze ca model pentru о culturä europeanä este afirnat de toti autorii pentru secolele XVII-XX. lorga aratä, la rändul säu: „Frederic II пи voia sä §tie decät numai de limba aleasä a saloanelor din Europa, prin urmare de limba francezä §i literatura scrisä in aceastä limbä francezä, pentru clasa subtire din tot cuprinsul continentului’49, ceea ce inseamnä cä cultura europeanä a secolului XVIII este definitä ca о unitate de model francez. La fei, Dimitrescu §i Burileanu observä cä pleiada de savanti §i artisti ai lui Ludovic XIV „cinste§te nu numai Franta, dar §i lumea intreagä “ °, о lume care, am arätat, ,nu prea depä§e§te 45 T.G.Bulat, op.eit, p.35. 46 Ibidem, p.43. 47 Lucia Pamfil Georgian, op.cit., p.26. 48 Ibidem, p. 110. 49Nicolae lorga, op.cit., p.92. 50 50 Marin Dimitrescu, D.N.Burileanu, op.cit., p.72.
