Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE DIN ROMÁNIA INTERBELICÄ

SIMION COSTEA

PENTRU О ISTORIE A ID Eil EU ROPE NE

Potrivit lui Hegel, istoria este rezultatul mi§cärii Ideii, care devine realitate in politicä, economie, drept, artä etc. Ideile noi exprimä cerintele societätii §i preced formarea noilor institute Idelie unesc milioane de oameni in lupta pentru realizarea lor. Astfel ideea devine faptä, se concretizeazä, se impline§te intr-o realitate vie. La temelia oricärei societäti trebuie sä fie о idee puternicä, о idee-fortä, ce cuprinde in sine un sistem de idei secundare coerente.

Ideea europenä este о astfei de idee-fortä, care a devenit un factor activ al evolutiei societätii. Ideea europeanä s-а realizat, devenind о realitate vie astäzi prin Uniunea Europeanä. Dar ideea europeanä nu este о inventie a epocii noastre, in care s-а realizat, ci ea cunoa§te о evolutie a 28 de secole. Este ceea ce au demonstrat istoricii occidentali, dupä principiul lui Marc Bloch, al íntelegerii prezentului prin trecut §i a trecutului prin prezent. Ideea europeanä prezentä i§i are trecutul ei §i este de datoria istoricului sä-l studieze. Denis de Rougemont considera in valoroasa lucrare Vingt-huit siécles d”Europe, Paris 1961, cä „Europa nu este un expedient modern economico-politic, ci ideálul celor mai bűne spirite de mii de ani, ea a fost о preocupare de-а lungul a 28 de secole. Sunt 28 de secole de Europa“. Reputatul istoric al relatiilor internationale J.B.Duroselle, in llidée dEurope dans 1’histoire, Paris, 1965, dä problemei un studiu sistematic, stabilind tipologiile de idei asupra Europei care au circulat in istorie, diferite Ia oamenii politici fatä de intelectuali. Remarcabilá este §i lucrarea lui Bemard Voyenne, Historia de la idea europea, Barcelona, 1970. Recent, un program de studii a Universität Sorbona, reunind nume mari ale istoriografiei franceze, i§i propune sä urmäreascä dezvoltarea ideii europene de la finele Primului Räzboi Mondial pänä astäzi.

Istoricii occidentali ignorä total spatiul romänesc in studierea ideii europene la nivelul spatiului european. Ei au acordat atentie marilor puteri §i marilor culturi occidentale, cärora le-au adäugat spatiul rusesc;