Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
444 SIMION COSTEA apar mentiuni despre cultura maghiarä §i cea polonezä, dar nimic despre románi. Aceasta din mai multe motive: politic, statele romäne§ti au avut un rol minor pe e§ichierul european, cultura romána a fost mai micä, dar mai mult decät atät, rolul romänilor in istoria politicä §i culturalä a Europei este pur §i simplu prea putin cunoscut in Occident, intrucät operele noastre culturale nu au circulat in Vest, chiar cänd aveau aceastä posibilitate, aratä Adrian Marino in recenta carte Pro Europa, Cluj, 1994. lar preocupäri din partea romänilor pentru studiul ideii europene abia au apärut: ne referim la lucrarea lui Marino, Ia cea a lui Andrei Marga, Filosofia unificärii europene, Cluj, 1995 (o exceptional reflectie filosoficä, oferind un cadru conceptual studiilor europene) §i Ia cea a lui AI.Husar, Ideea europeanä, la§i, 1993; eie nu sunt insä lucräri §tiintifice istoriografice asupra problemei. Opere istorice sistematice asupra ideii europene in spatiul romänesc nu existä nici in Románia, nici in alte párti. Constatäm §i la acest capitol о gravä desincronizare а istoriografiei romäne§ti fatä de cea occidental, lar una dintre consecinte este tocmai ignorarea a spatiului romänesc de cätre oamenii de culturä din Occident. Studierea istoriei ideii europene la románi este necesarä §i din alt motiv, care tine de realitatea prezentä. Anume, scäpate de totalitarismul comunist, tärile est-europene aspirä la integrarea in Uniunea Europeanä, ceea ce inseamnä, de asemenea, о implinire a unei idei europene in planul realitätii concrete; о aderare la valorile europene §i convingerea cä sunt popoare europene. Aspiratii §i convingeri fire§ti, intrucät eie au contribuit la edificarea civilizatiei europene §i la apärarea ei de invaziile asiatice. Bunäoarä, romänii sunt europeni, dar integrarea lor in Uniunea Europeanä reclamä ridicarea la standardele occidentale de economie, civilizatie, mentalitate; este о problemä de civilizatie, nu doar una" de vöt din partea statelor occidentale, latä deci cum prezentul §i viitorul Romäniei, ca de altfel al intregii Europe, depinde de modul in care va evolua ideea fecundä de Europa. Istoria are о functie socialä: ea cerceteazä trecutul pentru а räspunde problemelor prezentului, cum spunea Lucien Febvre. In acest sens, istoricul trebuie sä admitä cä nu poate reconstitui in mod foarte obiectiv realitatea trecutä, ci doar din prisma subiectivitätii prezentului; este unul din motivele pentru care istoria se serié §i se rescrie mereu de-а lungul timpului. Dar, a intelege prezentul prin trecut §i trecutul prin prezent nu inseamnä a transporta in trecut о realitate vie astäzi, §i nici a renunta la tendinta spre adevär §i obiectivitate §tiintificä. Studierea ideii de Europa la románi, mai mult decät a räspunde problemelor prezentului, este pentru acest popor о problemä de identitate mai veche. Aceasta pentru cä civilizatia romänä s-а edificat, cu
