Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
REALITÄTI DEMOGRAFICE 353 statistic (apärea Tntre douä editii ale Anuarului statistic §i cuprindea date provizorii); Buletinul demografic al Romäniei, care a apärut in anul 1932 §i a continuat pänä in 1951. Cät despre lipsa unei anumie traditii romäne§ti in materie de recensäminte, pänä la momentul 1918, este suficient sä amintim faptul cä, ín timp ce Ungaria organizase un numär de 9 asemenea numärätori de populatie intre 1784 §i 1918, Románia organizase abia 3, dar nici unul nu mentiona structura etnicä a populatiei. De altfel, insu§i Sabin Manuilä märturisea cä, in momentul realizärii statului national unitar román, demográfia romänescä se afla abia la inceput, astfei cä pentru trecut nu existau surse sigure de documentare. Personal, el a trebuit sä apeleze la surse sträine, referitoare la alte täri, pentru a demonstra anumite curente, tendinte §i conceptii cu caracter general demografic3. Deoarece nu s-а efectuat Recansämäntul general al populatiei din Románia imediat dupä intregirea teritoriului säu, ca urmare a evenimentelor care au succedat primului räzboi mondial, suntem in situatia de a ne multumi cu informatiile puse la dispozitie de cätre cele mai apropiate recensäminte §i anume: cel maghiar din anul 1910, cel administrativ fäcut la nivelul Transilvaniei in anul 1919 (cu rezervele necesare) §i cel romänesc din anul 1930. De asemenea, pentru a urmäri evolutia populatiei din judetele Mure§ §i Tärnava-Mare, intre anii 1918 §i 1940, se pot folosi §i datele recensämäntelor maghiar §i romänesc din anul 1941, dar cu foarte mari rezerve datoritä schimbärii configuratiei teritoriale cát §i a deplasärilor de populatie datorate transferului de suveranitate ca urmare a Diktatului de la Viena. Recensämäntul maghiar din anul 1910 a avut drept criteriu de stabilire a nationalitätii limba vorbitä de preferintä de cätre cetäteni, limba pe care cel chestionat „o vorbe§te mai bine §i cu cea mai mare pläcere“. ín consecintä, dupä criteriul limbii vorbite, au fost trecuti la capitolul unguri toti cei care vorbeau de preferintä ungure§te, chiar dacä erau de altä nationalitate (evreii §i germanii, care vorbeau ungure§te, au fost trecuti masiv la aceastä rubricä). Neinregistrarea nationalitätii dupä principiul declaratiei celui chestionat referitoare la etnia din care se considera cä face parte a fost о omisiune deliberatä datoritä unei intense presiuni politice ce i§i avea sorgintea in sträduintele depuse de cätre autoritäre ungare in vederea maghiarizärii nationalitätilor. ín literatura de specialitate mai nouä se subliniazä adesea, cu directä Dr.Sabin Manuilä, Demográfia ruralä a Romäniei, Bucure§ti, 1940, p.8.
