Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
354 VIRGIL PANÄ trimitere la recensäminte, cä secretul cre§terii incredibile a proportiei nationalitätii maghiare se gäse§te de multe ori ín abuzurile statistice4. íntr-adevár, comparand ultima statisticä austriacä din anul 1867 cu cea ungureascä din anul 1910, reiese cu certitudine cä ultimul recensämänt maghiar nu prezenta sincer §i obiectiv raporturile dintre populatiile Ungariei. ín timp ce íntreaga populatiei a Ungariei antebelice (exceptänd Croatia §i Slovenia) crescuse in medie cu 40,1%, maghiarii crescuserä in numär cu 82,7%, in timp ce romänii, considerat poporul cel mai prolific din Monarhie dupä ruteni, nu crescuserä in numär decät cu 11%. Sau §i mai precis, in timp ce populatia Transilvaniei propriu-zise (färä Banat, Cri§ana §i Maramure§) crescuse cu 26,6%, maghiarii crescuserä numeric cu 66%, in timp ce romänii doar cu 22%; in timp ce populatia teritoriilor romäne§ti din Ungaria §i Banat crescuse cu 44,6%, maghiarii crescuserä in numär cu 88%, iar romänii doar cu 1,5%. Aceastä extraordinarä cre§tere a populatiei maghiare se datora insä: a) populatiilor care nu tineau sä-§i marcheze caracterul etnic prin folosirea limbii materne, precum evreii (831000 in anul 1910) §i tiganii (142000 in anul 1867); la ace§tia trebuie adäugati §i cei care i§i pierduserä limba nationalä, precum armenii din Transilvania (12500 in anul 1867); b) nemaghiarilor care, fie fortati de imprejuräri, fie lipsiti de con§tiintä nationalä, fie din ignorantä, au fost inregistrati in statistici ca maghiari; aici trebuie adäugati §i cei care, prin abuzurile celor insärcinati cu recensämäntul, au fost inscri§i färä nici о retinere drept maghiari: analfabetii, näscutii de putin timp, mutii5 etc. Analiza mai detaliatä a datelor furnizate de recensämäntul maghiar din anul 1910 este necesarä deoarece aceastä operä nefireascä §i sustinutä cu mijloace nefire§ti a suferit un fiasco total, dar a §i constituit motivul principal care a stat la baza incriminärii §i contestärii recensämintelor efectuate de tärile succesorale, indeosebi de Románia, 4 Ingomar Senz, Die nationale Bewegung des ungarländischen Deutschen vor dem Ersten Weltkrieg, München, 1977; Carol Göllner, Annotationen, in Forschung zür Volks-und Landeskunde, Sibiu, 22, I, 1979, p. 134-135; Cornelia Bodea, V.Cändea, Transylvania in the Romanians, Columbia Univ.Press, New York, 1982, p.32-33; Louis Roman, Demográfia istoricä in opera lui Sabin Manuilä, in Istorie §i demografie, Cluj-Napoca, 1995, p.28; Implicatii istoriografice ale cercetärii demoistorice, in Revista de istorie, 37, 1984, p.454 §.a. 5 La Roumanie dévant le Congres de la Paix. La Transylnanie et les territoires roumains de Hongrie. Renseignements statistiques et ethniques avec une carte ethnographique, Paris, f.a., Imprim.Dubois et Bauer, p.9-11.