Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
244 GRIGORE PLOE$TEANU, ANA-MARIA ALEXANDRA BUTA Gazefa36. Tocmai acum cánd e mai mare lipsä de-а vorbi. Ati inceput ni§te articole dar le-ati ciontat färä de-а lämuri nimic din cele ce promiteati mai ínainte. Ca §i Voi cei de aici, ered cä íntreaga lume romäneascä va a§tepta lämuriri, pe care ín actualele imprejuräri nu putem sä le a§teptäm decät de la Gazetä. Poate cä täcerea D-Voasträ sä-§i aibä temeiuri, insä credeti-mä cä nu e bine sä fiti cu desävär§ire ín rezervä acum cänd e cel mai potrivit moment pentru de-а vä valóra principiile. Gaz(eta) a combätut prea timpuria conchemare a Conf(erintei) din anul trecut37. Vocea ei de amänare n-a fost ascultatä. Conferinta s-a tinut, gre§elile ei le vedem azi mai bine ca atunci §i le vor vedea §i cei scurtväzätori. Cä cauza noasträ este compromisä cät de bini§or aceasta о vede ori§icine. Ea e compromisä tocmai de aceia, care anul trecut se rätoiau ín vederea unei ínvingeri a halucinatiilor lor politice. Ei bine, nu e azi sosit incä timpul cä Gaz(eta) sä faeä luminä, sä punä punctui pe i §i sä curete elementele cu care nu mai putem merge pe un drum färä a nu risca о ve§nicä stagnare a trebilor noastre destul de incurcate? 36 Gazeta Transilvaniei, ziar infiintat in anul 1838, la Bra§ov, condus de G.Baritiu. 37 Conferinta Nationalá a P.N.R. din 27-28 octombrie 1890. Cotidianul din Bra§ov s-а pronuntat pentru amänarea acesteia. Vezi Gazeta Transilvaniei, Llll, nr.226 din 9(21) octombrie 1890. Aurel Mure§ianu, Tntro scrisoare adresatä lui dr.Ratiu, la 7 octombrie 1890 a dezaprobat convocarea Conferintei, nefiind consultat, de§i era membru al C.C. al P.N.R., §i pe motiv cä hotärärile ei ar putea blama gruparea moderatä din partid „ínaintea natiunei §i a sträinilor“. Vezi T.Pavel, Partidul National Román §i actiunea memorandistä. Corespondentä politicä (1887-1901), Cluj- Napoca, 1994, p. 192. íntr-o scrisoare din 4 noiembrie 1890, E.Brote TI §i informa pe I.Bianu, cä Conferinta s-а „convocat §i Tnscenat (...) in contra vointei d-lui Mure§an de la Gazeta“. §.Polverejan, N.Cordo§, op.cit., p.145. Rezolutia adoptatä de Conferinta Nationalá din octombrie 1890 a reprezentat un compromis íntre aripa radicalä din P.N.R., reprezentatä de tribuni§ti, §i aripa moderatä, Mocioni-Babe§, la care se raliase §i Aurel Mure§ianu. Astfel, au fost aprobate motivele pentru care Comitetul Central n-a aflat oportunä Tnaintarea Memorandului la „inaltul tron“, dar sa hotárát ca membrii Comitetului Central, acum Tn numär de 25, sä fie insärcinati cu publicarea unui memorial politic, care sä fie adus la cuno§tinta impäratului „cänd va fi de lipsä“. T.V.Päcätian, Cartea de aur sau luptele politice nationale ale romänilor de sub coroana ungarä, vol.VII, Sibiu, 1913, p.417-418.
