Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
94 CORINA TURC Otoman §i Liga Sfäntä16. Intrat ín slujba imperialilor, dupä douá ipostaze ín care a jucat rolul de prizonier otoman -asistánd chiar §i la asediul Vienei (1683)- s-а apropiat de mediul Tärii Románe§ti, íntai venind dinspre Transilvania, unde a participat la operatiuni militare desfä§urate sub conducerea lui Carol de Lorena, iar apói insotindu-l prin Oltenia §i Banatul Timi§oarei pe Ludovic de Baden17. Ultima parte a vietii sale a inchis in ea rezonanta preocupärilor §tiintifice, ce §i-au gäsit expresia palpabilä in Institutul de §tiinte pe care l-а intemeiat la Bologna in anul 1727 §i in lucrärile rämase, dintre care se deta§eazä Danubius pannonico-mysicus (Amsterdam, 1726) §i Delio stato militare del’lmpero Ottomano (Amsterdam, 1732). Pentru ilustrarea manierei in care Marsigli a perceput atmosfera de la curtea bräncoveneascä esentialä rämäne insä autobiografia sa, din care chiar titlul unui capitol este mai mult decät revelator: Relatia cälätoriilor prin Transilvania §i Tara Romäneascä18. Prima intälnire a contelui bolognez cu domnul muntean a fost practic una indirecta, cänd in anul 1688, din ordinul lui Ludovic de Baden a indeplinit misiunea de a sechestra tezaurul lui §erban Cantacuzino aflat la Mänästirea Bistrita, pentru а-l oferi fiului acestuia. ín acél moment, Constantin Bräncoveanu era pentru Marsigli doar „domnul care fägäduia tot, dar dupä aceea пи respecta nimie“19. Abia in septembrie 1691, trimis Ia Constantinopol pentru a media pacea, alegänd drumul clasic prin Tara Romäneascä, a poposit Ia curtea domneascä, fiind primit de domnul román. Slujba§ul imperialilor a consemnat in autobiografia sa in primul ränd atitudinea lui Bräncoveanu vizavi de curtea habsburgicä. Se pare cä convorbirea pe care a purtat-o cu domnul román a avut puternice inflexiuni politice, notatiile sale retinänd cu о undä de neincredere declamata simpatie habsburgicä a lui Bräncoveanu:.... apoi s-а scuzat fatä de mine de cele intreprinse de el impotriva Transilvaniei (lupta de la Zärne§ti -n.n.), chiar a arätat cä are oarecare merite fatä de impärat, datoritä du§mäniei pe 16 AI.Marcu, Date ce ne privesc In autobiografia contelui Marsigli, in inchinare lui Nicolae lorga cu prilejul Implinirii värstei de 60 ani, Cluj, 1931, p.247. 17 M.Romanescu, Cantemir, Montesquieu §i Marsigli, in in amintirea lui Constantin Giurescu, Bucure§ti, 1944, p.421. 18Cälätori sträini despre tärile románé, vol.VIII, p.48. 19 Ibidem, p.51.
