Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
DOMNIA $1 PERSONALITATEA LUI C.BRÁNCOVEANU 95 care о arätase atunci lui Thököly §i a vrut sä mä íncredinteze cä fusese sluga plecatä a maiestätii sale imperiale“20 *. In nuantele consideratiilor politice fäcute distingem incäntarea nemascatä fatä de modul ín care a fost primit la curte §i fatä de banchetul organizat ín cinstea sa unde „principele, cu glas íncet -con voce bassa- inchinä in cinstea augustului ?mpärati2\ Dintre persoanele aflate in preajma domnului remarcä prezenta stolnicului Cantacuzino, corespondentul säu epistolar de mai tärziu, pe care ÍI proiecteazä intr-o tonalitate admirativa, dar neie§ind din cadrele realitätii istorice: „Domnul Constantin Cantacuzino, fratele räposatului domn §i indrumätorul intregii cärmuiri a Tärii Romäne§ti a venit sä mä vadä §i sä se scuze de cele sävär§ite fmpotriva Transilvaniei'22. Practic Marsigli §i-a dovedit loialitatea fatä de impäratul austriac §i prin consemnärile autobiografice, care cu tot epicul lor sunt fäcute de pe pozitiile unei sinceritäti absolute a unei persoane fidele optiunii antiotomane. El este ín acela§i timp §i un observator atent al gradului de civilizatie, prin notatiile sale despre mediul curtii bräncovene§ti, dublat de un pasionat umanist ce nu uitä sä cerceteze vestigii románé, sä caute documente despre istoria unui popor in mijlocul cäruia s-а aflat episodic din cauza indatoririlor militare ori sä cearä lämuriri célúi mai erudit personaj, stolnicul Cantacuzino, pentru proiectatul „tratet istoriconatural-geografic al Daciei'. La inceputul secolului al XVIII-lea alti doi intelectuali italieni, ce-§i oferiserä serviciile la curtea Munteniei, lasä de astä datä pagini cu mult mai succinte märturisiri despre evenimentele la care au luat parte, ca pioni sau doar ca simpli spectatori. §tirile furnizate de ace§tia, infinit mai särace decät cele ce poartä semnätura lui Del Chiaro §i Marsigli, vin doar sä intregeascä imaginea epocii bräncovene§ti in istoriografia italianä a secolului al XVIII-lea. Cel dintäi dintre ei e BARTOLOMEO FERRATI, care incä din anul 1707 indeplinea functia de protomedic al lui Bräncoveanu, dar spre sfär§itul domniei acestuia cäzuse in dizgratie, cu sigurantä din cauza corespondentei sale confidential cu imperialii §i a legäturilor cu Cantacuzinii. Numele contelui italian poate fi inseris in tematica la care ne-am oprit prin sintetica relatare a mazilirii §i arestärii Ibidem, p.56. C.§erban, Ecouri romäne§ti in opera lui Luigi Ferdinando Marsigli, in Revista de Istorie, 1980, nr. 11, p.2171. Cälätori sträini despre tärile románé, vol.VIII, p.56.
