Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

5 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNQOVENE$TI 79

mici Tn formä de opt si ziduri vechi”, si localitatea Deda, unde “cdstelul vechi este asezat pe temelii románé.1'16

Tn legäturä cu Gurghiu, outorul este de pärere cä satui Hodac ar fi identic cu anticul Ruconium, dor nu dduce argumente Tn acest sens. Aminteste inscriptio funerarä a Aureliei Priscilla (Seivert, nr. 35)17.

M.J.Ackner, neobositul cercetätor al antichitätilor Transilvaniei, Tn privinfa castrului de la Bräncovenesti, färä a se deplasa la fata locului, preia stirile de la Neigebaur si le insereazä Tn douä lucräri ale sale, färä nimic nou 18.

Istoricul care perpetueazä Tn opera sa cele stiute despre castru si cele vazute de ei la Bräncovenesti, este Vass József 19. Acesta spune despre Bräncovenesti: "leciu (denumirea veche a localitätii, din care derivä ung. Vécs si Marosvécs), cu a sa cetate medievalä, este situat la о distanfä de 2 1/2 ceasuri mai sus de Reghin, pe malui drept al Muresului. Chiar si astäzi sunt usor vizibile urmele unei fortificatii ce a existat Tn perioada stäpänirii románé ..."20 Este lesne de recunoscut textui lui Neigebaur, desi autorul, Tn nota nr.3, trimite la Ackner21, care, el Tnsusi, s-a bazat pe constatärile lui Neigebaur.

Alt cercetätor care se referä la antichitätile de la Bräncovenesti este Kovács Ferenc, renumitul colectionar din Tärgu Mures. Acesta, cu sprijinul istoricului Deák Farkas, a reusit sä alcätuiascä о colectie stiintificä 22. El descrie douä vase de bronz (.situlae), din proprietatea lui Kemény Kálmán, descoperite Tn maiul abrupt al páráului "Cetatea Feti" (Leányvár), Tn pädurea de stejar, " veche de 200-250 de ani" 23. Se aratä cä vasele, identice ca formä si märime, au fost confectionate din tablö de bronz de 1,5 mm grosime, pläcile mai mici fiind Tmpreunate prin nituire. Forma lor este tronconicä, cu búza latä, puternic evazatä si cu un gát foarte scund. Búza sustine si douä benzi juxtapuse, de 6 cm lätime, Tn care erau fixate inele de bronz de 10 cm diametru, care serveau drept toartä. Dimensiunile vaselor: Tnältimea 49 cm, diametrul interior al gátului 43 cm, cél maxim 49 cm, capacitatea de 20-25 I. Decorul vaselor este simplu:

16Ibidem.

17 Ibidem.

18 M.J. Akner. Die Colonien und militärischen Standlager der Römer in Dacien im heutigen Siebenbürgen, Wien, p. 36 (extras din JCC, II. 1657); Die römischen Alterthümer und deutschen Burgen in Siebenbürgen, p. 25 (extras din JCC. I, 1856).

19 Profesor la főstül Gimnaziu al Piarl§titor din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei ungare

28 J. Vass, Erdély a römaidk aldtt (Ardealul sub romani), Cluj, 1863, p. 119.

2 ' Vezi nota 18.

22 M.Roska, ErdRep (passim), se referä la foarte multe piese achizifionate de F.Kovács, a cärui colectie se afla atunci Tn posesia Gimnaziului r.c. din Tärgu-Mures, de unde ea a ajuins iti 1952, in proprietatea Muzeuluijudetean Mure$.

23 F.Kovács. A vécsi edényekről (Despre vasele de la Bräncovenesti), in ArchÉrt, V, p.335-337.