Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
80 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 6 douä linii paralele Tn zig-zag amplasate, prin incizie, pe umärul lor. Tortile erau decorate cu cäte frei linii paralele la amändouä marginile, iar spatiul dintre cele douä ränduri a fost umplut cu hasuri24 Deák conchide cd vasele Tsi gäsesc analogii Tn piesele descoperite la Curd si Brädut, acestea din urmä gäsite Tn apropierea celor 13 morminte tumulare celtice. Ei afirmä cd vasele sunt analoage pieselor etrusce descoperite Tn Italia, Franta si Germania, aträgand totodatä atentta asupra faptului cd locul descoperirii nu a fost investigat. Noi consideräm cd cele douä piese au putut ajunge la Bräncovenesti, eventual, prin mijlocirea unitdtii militare, cantonate aici. Descrierea pieselor apare Tn 1885 25 si, probabil, aceasta a atras atenfia lui Téglás Gábor asupra localitdtii Bräncove nesti. Cert este faptul cäTn 12 iulie 1886 Téglás G. se gdsea la Bráncovenesti, unde chiar fdcea о schitä a vestigiilor väzute de el. Ca si Neigebaur, Téglás considera gresit latura scurtä de vest, vizibild si chiar proeminentd, drept latura lungä a castrului, egald cu 195 pasi, respectiv 130 m (dupd calculul sdu). EI a identificat un singur turn (circular), cel din coltul nord-vestic. Latura cea mai scurtä era consideratä, de asemenea gresit, ca avánd 51 pasi = 34 m. (pl.XXXVIII/1)26 La sfársitul secolului al XlX-lea, castrul a mai fost vizitat si de alfi reprezentanti ai viefii stiintifice din Transilvania acelei vremi. La 31 august 1864, Torma Károly conduce un numeros grup de istorici Tntre care se aflau L. Arányi, H. Finály, S. Havas, K.Ráth, Balázs Orbán, precum $i istoricii budapestani E. Henszlmann si Römer Flóris. Excursia aceasta a fost organizatd Tn cadrul congresului medicilor si cercetdtorilor naturii, congres tinut la Tárgu-Mures 27 28 Specialist» nu au fdcut altceva, decát sä constate datele publicate de Neigebaur, Ackner si altii. Nici о constatare noud nu va vedea lumina tiparului. Cel care incheie seria stirilor despre castru este Paulovics István, care, Tn ziua de 21 august 1942, a examinat terenul, executánd si unele mici sondaje 2Ö. El este acéla care adunä, pentru prima oard, toate datele din literatura de specialitate, subliniind importanto cercetärilor lui Neigebaur29. Paulovics descrieTn mod amdnuntit amplasamentul castrului care, dupd pdrerea lui, era situat cu una dintre laturile Iungi Tn directia nord-sud (latura vdzutd de Neigebaur §i descrisd avánd 213 pasi lungime), iar spre est, dupd pdrerea autorului, castrul s-ar Tntinde la о distantd de 130 de 24 Desenui unui astfel de vas-cazan se afla Ib ArchErt, V, 1885, p.84. 25 Vezi nota 23. 26 Vezi observatia de la nota 15. 27 I.Pautovics István, Dacia keleti határvonala és az úgynezett „dák"-ezüstkincsek kérdése (Frontiéra rásáriteaná a Daciei 5! problema a$a-numitelor tezaure de argint „dacice"), Cluj, 1944, p.24, nóta 21. 28 Ibidem, p.24-31 $1 nóta 25.
