Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
78 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 4 castra stativa. ín Imperiu si chiarTn Dacia se Tntälnesc numeroase except" de Ia aceastä regulä, impuse cu precädere de configuratio terenului 13. La Bräncovenesti, porta praetoria se aflä nu spre interiorul Provinciei, ci spre räsärit, cätre Muntii Gurghiului. II. ISTORICUL CERCETÄRILOR Primul care s-a ocupat de castrul de Ia Bräncovenesti a fost J.F.Neigebaur. Tn ziua de 20 aprilie 1847, ei a efectuat о micä säpäturä arheologicä ale cärei rezultate le include apói Tn bine cunoscuta sa lucrare 14 Autorul descrie astfei constatärile sale: "Wetsch, Cechinum, Vechia, Vestinum, rom. lies, lets si Fets, Tn jud. Turda, la 2 Vx ore de Reghin, pe maiul drept al Muresului, amplasat la 46° 47' latitudine nordicä si 42°30' longitudine de la Ferro. Aici se aflä un castel fortificat din evul mediu, dar Tn afarä de acesta se gäsesc urmele dare ale unui castru roman, din care poate ti recunoscutä о laturä de 213 pasi lungime, la toate capetele cu fundatiile a cäte unui turn si Tn centru cu rmele unei clädiri mai mari, numitä cavou.“ Tn continuare, autorul aminte§te "un opait roman ornamentat, aurit, Tn proprietatea sa si mai multe monede románé, Tn proprietatea baronului Kemény György ". Mai departe, el furnizeazä si alte informat". Astfel, cu prilejul säpäturii Tntreprinse de autorTn 1847, se aratä cä peste tot s-au gäsit "fragmente de tigle románé, mai ales tigle de acoperis, care se gäsesc numai Tn orasele antice". S-au gäsit, de asemenea, cioburi de vase rosii si cenusii printre care se distingeau mai ales multe strächini. "Prin grädinä - spune el - de la acest castru, duce la Reghin un drum roman, deplin vizibil". Din säpäturä amintitä si observable fäcute atunci rezultä cä drumul era pavat. Se mai aminteste cä Tn pädurea Tnvecinatä, sub rädäcinile unor copaci bäträni, s-au gäsit - cu cätiva ani mai Tnainte - 40 de urne” 15. Este mentionat si satui Alunis, unde "s-au gäsit multe cärämizi 13 Vezinota7. 14 Neigebaur, Dacien, p.251. 15 Ibidem, p.251-252. De observat cä autorul, dupä ceea ce se vedea clar pe teren, considera cä intreg castrul se reduce numai la partea din grödina cu pomi fructiferi, unde noi am stabilit cä avem de-a tace doar cu retentura, cu о parte din latera praetorii si a locului ocupat de principia. Cä latura scurtä cu porta decumana era considerata latura lungä. iar retentura suprafata castrului si convingerea cä bombarea terenului cu cavoul modern din centrul retenturei ar ascunde ruinele clädirii camandamentului constatäm cä s-a mentinut ia toti cercetätorii ulterior, parttal chiar si Ia Paubvics. Orientarea corectä si dimensiunile, múlt mai mari, decät se credea in trecut, ale acestui castru au fost stabilite abia in 1970-1971. prin cercetärile si observatiile noastre.
