Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
3 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENESTI 77 este de obicei dreptunghiularä, mai rar pätratä sau apropiatä de un pätrat. Aceasta din urmä este caracteristicä epocii republicane §i, Tn parte, primului secol al Imperiului, cu unele prelungiri si Tn prima jumätate a secolului urmätor. Castrele dreptunghiulare prezintä acea tertiere, recomandatä de Hyginus, Tn sensul cä praetentura, principia cu latera praetorii si retentura ocupä fiecare aproximativ о treime din lungimea Tntregului castru. Portile principales se cuprind totdeauna Tn treimea din praetentura 6 . Castrul de la Bräncovenesti are aproximativ urmätoarele dimensiuni: lungimea (presupusä), necoroboratä Tntru totul de säpäturi, este de 177 m, iar lätimea datura scurtä de vest, cercetatä integral) mäsoarä 144 m. Deci, suprafata sa totalä se poate estima la circa 2,55 ha. Referitor la normele de construire a castrelor, acestea le gäsim consemnate la acela$i Hyginus. Totusi, pe teritoriui Imperiului existau numeroase variante Tn forma si märimea castrelor, variante impuse de relief, climä, strategia inamicului $i alti factori7. Märimea castrelor din Imperiu, inclusiv Dacia, variazä Tn func|ie de efectivele pe care le adäposteau, de configuratio terenului si de alte situatii particulare. Castrele de piaträ ale trupelor auxiliare, Tn majorrtatea covär$itoare a cazurilor, depäseau suprafata de 2 ha si uneori chiar 3 ha. Sigur cä ele sunt incomparabil mai mici, fatä de castrele de legiune (.Apulum 8 aprox. 24-30 ha, Potaissa 9 , aprox. 23 ha) sau fafä de cele auxiliare Tn care stationau douä sau frei corpuri de trupä (.Porolissum 10 *, circa 7,84 ha, Micia n, aprox. 6,48 ha). Dar nu Tn rare cazuri se Tntälnesc $i castre de auxilii mai mici de 2 ha $i chiar sub 1 ha, cum sunt, de exemplu, cele din Dacia Inferior, zona Oltului intramontan: Titesti, Rädäcine$ti, Racovitä, Copäceni, Arutela, Cumidava, Borosneu Mare, Comaläu 12 etc. $i ca märime, castrul de la Bräncovenesti se Tncadreazä, dupä cum se vede,Tn canoanele obisnuite. Tn privinta orientärii castrelor, Hyginus precizeazä cä porta praetoria semper hostem spectare debet, lucru valabil Tn general pentru castra aestiva (castre de campanie), dar foarte des si pentru cele permanente -8 Vezi nota 4. 7 A se vedea, de ex., W. Schleiermacher, Der Römische Umes in Deutschland, Berlin, 1961; A.R. Birley, Hadrian's Wall. London. 1963; J.E. Bogaers, C.B. Rüger, Der niedergermanische Limes, Köln, 1974; Der römische Umes in Ungarn, Székesfehévár, 1976; Cr.M. Vlddescu, Fortificatiile románé din Dacia Inferior, Craiova, 1986. Pentru Dacia, M. Macrea, op.cit., p.218-228. 8 V. Moga, Din istorid militaro a Daciei romane. LegiuneaXIII Gemina, Cluj-Napoca. 1985. p.35. 9 M. Bdrbulescu, Din istoria militaro a Daciei romane. Legiunea V Macedonica $i castrul de ia Potaissa. Cluj-Napoca, 1987, p.98-99. 10 M. Macrea, op.cit., p.28 C. Daicoviciu, Dacica. Cluj, 1969, p.164-165. 12 Cr. M. Vlddescu, Fortificatiile romane din Dacia Inferior, Craiova, 1986, p.12.
