Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

I. Arheologie

п

STUDIUL MONEDELOR ANTICE DE LA ALBA IULI А

69

sä se apropie aparent cät mai mutt de cele ale argintului elementar (Pl. XXI).

II. Monedele din bronz, ín tünetié de procentul cositorului existent ín amestec, cuprind douä tipuri de aliaje:

1) bronzul rosujn care continutul de staniu se ridicä la circa 5%

2) bronzul galben, cu un continut de staniu sub 16%.

Aliajul din urmä, investigat la microscopul metalografic, este constituit din douä faze distincte: bronzul galben - auriu (bronzul a) si bronzul galben-verzui (bronzul d). ín diagrama din pl. XXII sunt prezentate, ín general, conditiile de stare $i compozitia aliajelor de cupru-staniu, deci $i acelea ale diferitelor bronzuri din epoca romanä.

ín tünetié de felül aliajului íntrebuinfat la baterea sau la turnarea monedelor, acestea se clasificä ín trei grupe:

a) Monedele din bronz ro$u, totalizönd 14,1% din totálul emisiunilor monetäre studiate, prezintä о singurä fazä metalicä de culoare ro$ie, deschisä spre roz, cu reflexe metalice. Aceastä subgrupä este atestatä prin piesele descoperlte in mormintele 277,431,519,554 si 587.

b) Monedele din bronz galben au métáiul constituit din douä faze: bronzul a de nuan|ä galben-aurie $i bronzul d colorat ín galben - verzui. Cele douä faze se pot diferentia foarte bine in luminä reflectatä, la microscopul metalografic, pe baza eriteriului culorii.

Din aceastä categorie, care reprezintä 41,2 % din totálul pieselor studiate, fac parte 15 monede provenite din mormintele 67, 75, 243, 309, 415, 489, 561, 653, 676 si 703. La acestea se adaugä asul de la P. Sulla $i antoninianul de la Otacilia Severa (Valea Sasului), dénárul argintat de la Severus Alexander (Lunca Tőrnavei), un as din sec. II (?) (Álba lulia, str. Avőntului) $i о monedä de la Hadrian (M. 489).

c) Monedele din bronz amestecat sunt atestate de nouä piese, adicä 24,9%, care, in functie de culoarea predominantä a metalului, se impart in douä subgrupe distincte. Prima categorie in care predominä bronzul ro$u, cuprinde sapte monede provenite din mormintele 67, 70, 345, 636, 674, 694 si 702, totalizönd 19,2%. Cea de-a doua categorie, a bronzului predominant galben (bronz d), este atestatä doar prin douä monede gäsite in mormintele 325 si 646, care reprezintä abia 5,7%.

c) Discupa rezultatelor

Cercetarea metalograficä a monedelor constatä о väditä grijä in privinta consumului de argint, care trebuie sä fie cät mai redus cu putintä, dar totodatä sä asigure monedei proprietätile de strälucire, culoare si de rezistentä chimicä proprii elementului nobil. Performanto aceasta caracterizeazä atät monetäriile romane cät si specialist» in materie, insärcinati sä emitä monedä de "argint”. Aceasta trebuia sä continä