Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
68 MIHAI BLÄJAN, EUGEN STOICOVICI 10 produsele de alterare mentionate, patru monede (M. 325, 415, 653, 703) mai contin casiterit. Tn privinta monedelor aflate Tn mormintele de incineratie facem precizarea cd acestea au suferit si deformäri produse de temperaturile mari la care au fost expuse Tn timpul arderii pe rüg. Eie prezintä marginile fisurate si suprafefele puternic tocite, fiind acoperite cu un strat gros de produse de alterare, astfei Tncät Ia unele exemplare (M. 67) acestea reprezintä deja douä treimi din grosimea piesei. Trei monede contin casiterit, adicä oxid alb de staniu (M. 243 si 694). ín compozitia asului din M. 676 staniul reprezintä 5% din aliaj. Din cauza stärii puternic degradate, majoritatea acestor piese (M. 431, 519, 636, 674, 692, 702) au rämas nedeterminate. Unele monede cu deformäri mecanice prezintä conturul circular neregulat, oval sau poligonal, avänd marginile rupte sau cu fisuri ivite Tn timpul baterii (M. 70,243, 277, 325, 561,719, 720). b) Clasificarea metalului monedelor S-a studiat métáiul a 43 piese, precizändu-se clasificarea acestora dupä cum urmeazä: 7 monede din argint (4 exempare din metal nobil si 3 piese suberate); 23 emisiuni din bronz rosu (2 nominale contineau 5% staniu - M. 636 si 676) si 13 monede din bronz galben din care 3 din bronz galben - argintat $i о monedä din bronz rosu - gälbui (M. 720). О investigare mai riguroasä s-a fäcut doar asupra a 36 piese10 cu compozitia metalului formatä din argint, cupru si staniu. Cele trei elemente metalice variazä cantitativ Tn limite largi, dar ocupä Tn alcätuirea monedelor pozitii bine determinate, chiar dacä ele se numeau de "argint" sau de "bronz". Dupä métáiul din care au fost confectionate, monedele antice vizate de investigafia metalograficä seTmpartTn douä grupe: I. Monedele din argint reprezintä 11,3% din totálul pieselor studiate. S- au analizat metalografic patru exemplare Tn care predominä continutul de argint: un denar de la lulia Domna format Tn Tntregime dintr-un aliaj de argint si cupru, un denar suberat (M. 277) cu miezul rosu $i un denar republican de Ia M. Vargunteius, toate piesele provenind de la Alba lulia precum $i un denar de la Severus Alexander (Lunca Tárnavei). Ultimele douä monede au miezul din bronz galben acoperit cu о pojghitä de argint cuprifer. Monedele descrise mai sus au métáiul format Tn realitate dintr-un aliaj de argint $i cupru, Tn care proportio celor douä elemente variazä Tn limite largi, cu condifia ca aspectui si proprietätile aliajului (culoare, strälucire) 10 Studiul metalograflc se referä la cele 32 monede identificate la Alba lulia ?i la patru piese descoperite Tn bazinul inferior al Tämavei Mici; la Lunca Tämavei si Valea Sasului (com. $ona, jud. Alba). Vezi si E. Chirilö 5! M. Bküjan, m ActaMP. XII, 1988, p. 191-193.
