Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
9 STUDIUL MONEDELOR ANTICE DE LA ALBA IULIA 67 Douä monede prezintä contramärci pe revers, din päcate neidentificdbile. Asul din M. 75 este morcát cu siglo caduceu, iar nominalul din bronz din M. 703 prezintä imprimat semnul T. Tn general monedele depuse Tn morminte Tndeplinesc funcjia de “ obol al lui Charon"7 sau constituie obiecte de podoabä cuprinse Tn $iragul de märgele (M. 309 $i 483). Nu excludem nici posibilitatea adäugärii lor la siragul de märgele purtat la gät numai Tnainte de inhumare.8 Tn privinta pieselor descoperite izolat Tn aria a$ezärii antice, acestea erau utilizate ca monedä de schimb Tn cadrul arculatiéi monetäre. 4. Caracterizarea metalograficä a monedelor Studiul metalografic efectuat asupra emisiunilor numistatice are menirea sä precizeze starea de conservare, aliajul din care sunt constituite monedele antice, structura metalului, metodele si tehnicile de executare si locul de provenientä al materiilor prime.9 a) Gradul de conservare Starea de pästrare a pieselor diferä de la un exemplar la altul. Monedele din argint si cele suberate se pästreazä mai bine, desi unele prezintä ürme de tocire produse Tn urma arculatiéi monetäre Tndelungate, erodarea stratelor superficiale din metal nobil ori о pojghitä subtire brunnegricioasä de sulfurä de argint (Ag2S). Emisiunile din bronz sunt cele mai afectate, Tn primul ränd de uzura datoratä Tndelungatei utilizäri, apoi de factorii fizico-chimici existenti Tn mediul Tn care s-au pästrat. Monedele descoperite fortuit Tn timpul lucrärilor edilitare prezintä о stare relativ mai bunä, cu toate cä unele sunt tocite $i acoperite cu о coclealä verzuie. Patina este constituitä din strate succesive' subtiri de cuprit, tenorit $i malachit, ultimul produs avänd la unele piese aspectui spongios, afänat spre suprafatä. Monedele provenite din mormintele de inhumatie prezintä un grad accentuat de degradare fizico-chimicä. Exceptänd piesele putenic degradate (M. 489, 554, 653) $i chiar deformate (M. 587), constatäm existenta unor exemplare acoperite cu trei strate succesive de produse minerale. La unele emisiuni, acestea sunt atät de abundente Tncät suprafata monedei profund alteratä a devenit rugoasä (M. 75). Aläturi de 7 D. Protase. Riturile funerare la daci $i daco-romani. Bucure$ti, 1971 p.79-80; idem. Autohtonii ín Dacia, I. Bucure$ti, 1980. p.99-100; S. Florea Marlanu, Inmormäntarea la romäni, Bucure$ti. 1892, p. 82 - 83. 8 Ibidem, p. 64-65. 9 E. Heyn, O. Bauer, Metallographie, II, Berlin-Leipzig 1926, band 433, Sammlung Göschen, fig. 23; W. Klemm. Anorganische Chemie. Berlin. 1943, Band 37; Sammlung Göschen, p.169. fig. 17; P. Randohr, H. Strunz, Lehrbuch der Mineralogie, XI, Stuttgart XI, 1967, XI Auflage, p. 377; E. Stolcovicl, Cercetöri metaralogie, XI, Stuttgart XI, 1967, Auflage, p.377; E. Stoicovlcl, Cercetan metabgrafice prMnd cäteva monede descoperite ta Porolissum $i Volvodeni, 1h ActaMP. II, 1978. p.85.
