Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
600 ANDREI ZRÍNYI. MIHAI PETICÄ 2 О altä supozitie ar fi cä, dupä declararea Transilvaniei „ Principat ereditar" al habsburgilor Tncepe procesul de cdtolicizare fortatä a maselor romänesti si maghiare de dltä religie, mai ales dupä reTntoarcerea iezuitilorTn Transilvania3. Astfel.Tn a doua jumätate a sec. al XVIII-lea, multe mänästiri ortodoxé au tost ruinate. Tn „Domus historia" parohiei romano-catolice de la Sämbria$ (jud. Mures), preotul Ladislau Riskó consemneazä existenta, Tn a doua jumätate a sec. al XlX-lea, a unui loc numit „Mänästire" Tn pädurea dintre Sämbria$ si Chiheru de Jos, unde „odinioarä au locuit cälugäri romäni"4. De altfel, pe dealul de deasupra satului existä un loc numit „Cetatea nemtilor", unde „se pare cä au existat säla$urile ofrterilor armatei germane care a stationat aici Tn secolul trecut"(sec. XIX). Coincidenta dintre existenta „säla?urilor ofiteresti" $i distrugerea mänästirii nu ni se pare deloc Tntämplätoare. Citänd о relatare din „Istoria bisericeascä" a mitropolitului Andrei $aguna5, Emilian Antal, tost arhiereu al mänästirii „Sfäntul Nie" din Toplita, era de pärere cä biserica de lemn, construitä dupä ruinarea mänästirii, ar fi fost därämatä de comisarii generalului Buccow6. Ne-am decis sä efectuäm säpäturi pe latura nord-esticä a clopotnitei, precum si pe latura de sud-est, Tntr-o zonä Tn care se profila, Ia suprafata solului, о ridicäturä de pämänt. Tn prima noasträ sectiune de cercetare (A= 10x0,80m), la adäncimea de numai 0,20 m au apärut bolovani de-räu, gäsindu-se $i cäteva cärämizi de 18x18x6 cm. Cärämizile nu erau Tncastrate Tn zid (pi. CCLVI). La о distantä de 15,40 m de linia frontalä a capelei, pe directia E, am mai deschis о sectiune(B), avänd acelea$i dimensiuni. Secjiunea a fost orientatä, ca $i prima, ENE - VSV. Tn aceastä sectiune am surprins, Tntre 6,30 - 8,20 m un zid puternic (pl.CCLV), amplasat transversal pe traseul sectiunii; urmele de zid apar aici la adäncimea de 1,20 m, nivel care constituie, Tn acela$i timp, §i nivelul de cälcare din evul mediu. Caracteristicile tehnice ale zidului coincid cu cele arätate mai sus. Tn baza observatiilor efectuate Tn cadrul sondajului, se confirmä existenta unei clädiri de mari proportii, avänd dimensiunile calculate de 22 X 12 m, acestea fiind potrivite pentru о micä mänästire. Ürme din feudalismul timpuriu, respectiv din perioada stäpänirii romane nu au fost descoperite7. 3 Ist Rom, III. Bucuresti. 1964, p. 352-356. 4 Domus Historia, ms. ta Parohia rom. cat. din Sämbrias. p. 9. 5 Ist Bis, p. 115-116. ^ Emilian Antal, MänOstiri $i schituri pe valea de sus a Muresului. Suceava, 1948, ms. Andrei Zrínyi, Mihai Petica, Pe urmele mdndstirii de la Bistra Muresului. Tn hdrumdtor pastoral, VII, Alba lulia, 1983, p. 63-65.
