Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
3 SON0AJE ARHEOLOGICE ÍN JUDEfUL MURE? 601 Tntre 9-10 octombrie 1981 am continuat cercetärile la Ideciu de Jos, la punctui numit „Cetätuie"(pl. CCLVII). ín vártul unui mamelon ce derivä dintr-o terminale a unui lant de coline vulcanice apartinánd Muntilor Gurghiului, se gäsesc ürme de constructie anticä cu mortar, caracteristicä perioadei stäpänirii romane. Urmele de zid au tost deranjate de „ cäutätorii de comori", astfei Tncät, dupä о micä degajare de pämänt s-a fäcut vizibilä temelia unui turn de pazä roman, avänd о forrná oval-neregulatä,Tn interiorul lui ajungändu-se pänä la adäncimea de 1,90 m(pl. CCLVIII). Dimensiunile interioare ale turnului sunt 4,50x3,50 m. Remarcäm puternicele ziduri ce au grosimea medie de 4 m. Constructia este realizatä din bolovani de räu $i rocä prelucratä, nefiindTnsä fasonatäin blocuri geometrice. Partea inferioarä a temeliilor nu este legatä cu mortar, ceea ce ne sugereazä ipoteza de lucru, neconfirmatä Tncä prin cercetäri, cä acest turn de pazä sä fi tost construit pe urmele unui turn de refugiu din epoca dacicä. Tn acest sens pledeazä $i faptul, cä Tn jurul urmelor de constructie se contureazä cu claritate urmele unei circumvalatiuni de mari dimensiuni, care nu au putut fi verificate din cauza vegetajiei abundente, о säpäturä de amploare Tn acest punct necesitänd defrisarea pädurii dense. Facem si pe aceastä cale propunerea ca Tntreaga zonä sä fie declaratä rezervalie arheologicä, iar urmele rämase sä fie consolidate si conservate Tn cadrul unor säpäturi de amploare. Tntre 12-14 octombrie 1981 cercetärile au fost continuate Tn zona localitätii Cämpu Cetätii (pl. CCLIX). Tn punctui numitXetate", situat pe un mamelon Tntre cele douä ramuri ale páráului Niraj, pe platóul acestui mamelon, s-au semnalat ürme de ziduri. Trecánd la verificarea acestora, am constatat cä presupusele ziduri (acoperite cu о bogatä vegetatie) sunt concretii naturale ale brecciei vulcanice care constituie roca dominantä Tn zonä. Se observä, totusi, interventii umane, Tn sensui täierii unei circumvalatiuni Tn jurul platoului din vártul mamelonului, pentru a servi ca loc de refugiu Tn epoca feudalä, observatie confirmatä $i de opiniile localnicilor. Panta abruptä transformä acest punct Tntr-un ideal loc de apärare, avänd dimensiunile de aproximativ 100 x 70 m. Tn zilele de 15 -16 octombrie 1981 am efectuat cercetäri Tn zona comunei Mägherani (pl.CCLIX). Literatura de specialitate8 consemneazä aici existenta unor descoperiri arheologice provenind din punctele „Piscul cetätii" ?i „Cetatea fetelor". Tn primul ränd am deschis о sectiune de sondaj de 8x0,80 m, longitudinalä pe axul platoului avänd orientarea N-S. Stratigrafia acesteia 8lulian Martian, Rep., 1,410; idem. II, 411; Márton Roska, ErdRep, p. 205, nr. 6.
