Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
594 FLOREA COSTEA. IOAN CIUPEA 8 vremea pre-romanä, deoarece excep|iile de Ia aceastä „regulä" le reprezintä doar semibordeiul dacic nr.7 si cel prefeudal nr. 18. SeTntelege cä nu este vorba de о aliniere perfectä SE-NV, dar predilecfia pentru aceastä directie este mai mult decät evidentä. La foarte putine locuinte s-au identificat gropi de stälpi (ceea ce a si Tngreunat stabilirea nu doar a formelor si dimensiunilor, ci si modul de realizare a elevatiei). Situatia Tntälnitä aici ne face sä ne gändim la о solutie mai rar utilizatä Tn antichitate (dar cunoscutä si practicatä Tncä Tn neolitic, mai ales Tn culturile Cucuteni si Petresti): Tnjghebarea pe linia perimetrului locuintei a unui schelet de bärne asezate orizontal, pe care apói se clädea elevafia, al cärei schelet se lipea cu lut. Este mai putin probabilä Tnceperea acestui schelet chiar de pe fundul bordeielor (ar fi trebuit ca aici sä se gäseascä mult cärbune de lema) desi ea nu este exclusä. Lipsa gropilor de pari Tngreuneazä si posibilitatea stabilirii Tn toate cazurile a formei acoperisului, desi la cele dreptunghiulare (unele si cu stälp central, ca L 16) acesta nu putea fi decat Tn douä ape. La unele case el trebuia prelungit mult Tn afarä, pentru a se proteja intrarea. Nu s-au descoperit constructii cu mai mult de о Tncäpere. De asemenea, nu se poate vorbi de о „siste matiza re" ci doar de о grupare mai accentuatä spre vestül terasei, respectiv vestül suprafetei locuite si dupä retragerea aurelianä. Sigurä este doar constatarea amintitä mai sus, anume amplasarea pe directia SE-NV a doi dintre pereti. Cuptoare. Cuptorul 1 A fost descoperit Tn semibordeiul nr. 10 ln coltul nord-vestic al acestuia. Era construit apropae Tn Tntregime din lespezi de gresie nisipoasä, de carierä, aduse din altä parte, unele exfoliate ca urmare a expunerii Tndelungate la cäldurä. Printre acestea si cäteva pietre de räu, rulate. Tn momentul descoperirii calota era deplasatä aproape Tn totalitate spre colt. Deplasarea pe orizontalä si nu präbusirea fireascä pe verticalä a acesteia poate sä se datoreze unui moment violent, petrecut chiar Tn timpul functionärii. О parte din pietre, putine, erau räspändite Tn incinta casei, explica|ia putänd sä fie aceeasi. Demanteiarea pietrelor a permis stabilirea dimensiunilor vetrei: 0,75 x 0,65m. Pe vaträ - cärbune de lemn si cenusä. Cuptorul 2. Provine din semibordeiul 17. Tn momentul descoperirii acesta avea calota präbusitä. A fost construit din pämänt, direct pe podeaua locuintei, sub care se afla pämäntul galben, steril arheologic (probabil dupä „modelul" cuptorului de la Räsnov-Cetate12). Din cauza deteriorärii avansate nu i s-au putut stabili cu exactitate nici forma, nici dimensiunile. О aproximare a acestora este inutilä atäta vreme cät '2 Florea Costea.Tn CVMIDAVA. XIV, p.42 si passim.
