Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
7 AßEZAREA DACO - ROMANA DE LA $ERCAIA 593 locuintele 20 §i 21 au planuri trapezoidale, iar locuinta nr. 12 are un plan oval. Suprafata lor este variabilä, mäsuränd Tn general Tntre 10,5 $i 15,60 m.(locuinta 21 $i, respectiv, 10), Tntre eie e$alonändu-se celelalte: L 74=12mp, Lö=12,30 mp, L. 17=12,40, /..20=15,50 mp etc. Notäm ca ie$itä din comun suprafaja foarte mied, pufin peste 6 mp a locuintei ovale (L 12), care nu a fostTnsä dezvelitä integral. Judecönd dupä adäncimea pästratä pänä Tn momentul descoperirii, unele dintre cele 12 locuinte ar putea fi Tncadrate categoriei bordeielor 0.8, 10, 11, 17, 18 care coboarä pänä la 0,90, 0,70, 0,87, 0,70 $i 0,80 m), altele categoriei semibordeielor (L 72=0,60, L. 74=0,42, /..27=0,27, 1.20=0,50 m), restul fiind locuinte de suprafafä (L 75, 16, 19). Un raport exact Tntre aceste trei categorii de locuinte nu poate fi stabilit atäta vreme cät suntem departe de a cunoa$te integral cifra caselor $i a anexelor gospodäresti construite deasupra solului $i dispärute de-a lungul timpului. Trebuie observat Tn plus cä aproape nici una dintre locuinte nu poate fi categorie Tnscrisä Tn tipul bordei, cea mai adäncä pätrunzänd abia pänä la minus 0,90 m 0.8). Tn ceea ce prive$te datarea pe criteriul tipologic a acestor locuinte, consideräm cä nu se justificä prin nimie о anterioritate a celor de tip bordei sau semibordei Tn comparatie cu cele de suprafatä, de$i Tn general, istorice$te vorbind, evolufia complexelor de locuit a fost aceasta. Materialele descoperite la $ercaia-„Bälus", nu permit Tnsä urmärirea acestei evolutii. Accesulln locuinte nu a fost posibil de stabilit decätTn rare cazuri. Un singur semibordei (16) are о intrare u$or de observat, ea pornind din afara liniei peretelui, ceea ce presupune cä pänä Ia usa propriu-zisä existau trepte, daeä nu cumva este vorba de un „pridvor”. Indiferent care va fi fost situatia, spatiul respectiv se cerea protejat §i din lateral, dar mai ales de sus, ceea ce ridicä problema formei acoperisului Tn aceastä parte. La locuinta acum Tn discutie intrarea se fäcea prin peretele nordic, alegerea fiind perfect justificatä, Tn felul acesta fiind eliminat pericolul de inundare a habitatului de cätre apele pluviale ce se scurgeau de pe pantä. La toate celelalte complexe este de presupus cä treptele de acces se aflau Tn interior, dupä linia peretelui. Din päcate eie nu s-au pästrat, ceea ce poate sä Tnsemne cä Tn majoritatea cazurilor erau din lemn. Superfluä ni se pare discutarea formei inträrilorTn cazul locuinlelor de suprafatä. Foarte interesantä este §i orientarea caselor: si cele dreptunghiulare si cele trapezoidale au unul din coituri spre nord-vest. De§i pare banalä, constatarea abia fäcutä este de о importantä deosebitä: Tn felul acesta se evita baterea directä Tn perete (perpendicular) atät a ploilor, cät si a crivätului. Avantajul se pare cä era cunoscut $i anterior, respectiv Tn
