Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
592 FLOREA COSTEA, IOAN CIUPEA 6 Cum Tn cei 720 mp s-au descoperit 12 locuinje (am introdus Tn calcul §i Semibordeiul 12)9, revin fiecdrei gospoddrii circa 60 mp din cämpuT amintit. Aplicarea matematicd a unei atare „reguli" ar duce Ia concluzia cä pe „Bälu$"trebuiau sä existe Tn jur de 200 locuinte post-aureliene. Se Tntelege de Ia sine cä ne ferim de о asemenea afirmatie: о ddtä pentru cä cifra ni se pare chiar $i prezumtial imposibilä, apói pentru cä anumite aspecte concrete о diminueazä incontestabil $i apreciabil. Este vorba pe de о parte de evitarea obligatorie a construirii complexelor spre oricare margine a terasei (dar categoric spre cea nordicä), supusä nu numai intemperiilor, ci $i „colmatärii" interioarelor cu aluviunile inevitabile datorate Tnclinatiei pdntei. Pe de altä pdrte se impunea de la sine evitarea celor douä viroage din partea sud-ésticö, unde amenintau Tn egalä mäsurä bältirea apei de ploaie $i cre$terea pänzei freatice, aceasta din urmä evidentiatä actualmente printr-o mla$tinä care nu dispare nici pe parcursul mai multor ani seceto$i. Tn altä ordine de idei (pe care personal о eredem cea mai importantä $i greu de combätut), necunoasterea decät cu aproximatie d numärului de locuinte postromane de Id $ercaid-„Bälu?" se explicä prin tipul edificiului $i natura materialelor de construcfie utilizate, care nu eredem cä ofereau unei familii adäpost pentru mai mutt de 10-15 ani. Este deci posibil ca aceleiasi familii sä-i fi apartinut, succesiv, mai multe din locuintele existente pe „Bälu$", ceea ce reduce substantial numärul acestora. Admitänd aceastä observatie s-ar puted ajunge la un sat cu circa 50 de familii, cifrä care nu $tim daeä este rezonabilä, ddr nici nu ni se pare exageratä. Un argument Tn acest sens poate sä-l constituie densitatea apereciabilä a complexelor din zona sec|iunilor III, XIV-XV unde, pe un teritoriu resträns se ' afiä $ase construct»10, Calculul nu ni se pare improbabil, analogie putänd sä fie chiar asezarea daco-romanä vecinä, din punctui „Gura Väii", care ocupä Tnsä о suprafatä mult mai mare11. Tn acest caz s-ar putea vorbi de о populate de circa 200-250 de persoane. Plánul locuintelor nu este acelo$i. Läsänd la о parte locuintele 15,16 si 19, cärora nu li s-au putut surprinde limitele exact, ca $i una din casele identificate Tn S.XIV (L. 17), la care nu s-au putut mäsura decät distantele dintre cele trei gropi de par (2,70 m), ceea ce nu este suficient nici pentru stabilirea formei, nici pentru calcularea suprafetei (situatie similarä $i L19), mentionäm cä locuinfeie nr.8, 10, 11, 14, 18 au un plan dreptunghiular, 9 $ercaia-..Baiu$". 5ercaia-„Gura-VOii" si $ercaia-„Vest" sau „La FOntani", ultima identificato prin perieghezeie din anui 1987. 10 Vezifig. 3. 1111 Informatii amabile Martana Marcu, autoarea söpöturilor din punctui „Gura VOM". Probabil situatta este aceeasi si Ia ROusor, unde matertalele au tost recoltate de pe о suprafato de circa 50 x 75 m.
