Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
IV. Note – patrimoniu
578 AUREL RUSTOIU 2 Dőlj (pl.CCXL/2)6, Piatra Craivii, jud. Álba (pl.CCXL/1)7, Ocnita, jud. Valcea (pl.CCXL/5)8 $i Poiana, jud. Galati (pl. CCXL/7)9. Mai trebuie amintite catarama Tntreagd de la Muzeul Banatului din Timi$oara (colectia Pongrácz) (pl. CCXL/8)10 $i cea de la Liptovska Mara I (pl. CCXL/4),Tn aria culturii Puchov11. Toate piesele mentionate nu au beneficiat de о atenjie deosebitö din . partea cercetatorilor. Acesta este motivul pentru care functionalitatea, originea ?i cronologia lor nu sunt precizate cu prea multa certitudine. Pentru catarama de la Bazdána s-a presupus utilizarea ei ca piesä de harna$ament. Tn cadrul acelorasi categorii de obiecte a fost indusa $i piesa de la Tilisca. Descoperirea unui exemplar Tn mormantul de la Aiton exclude aceastä posibilitate $i indicä faptul cä este vorba de un element de vestimentatie. Din punct de vedere functional cataramele Tn forma de „lirä” par a fi asemänätoare celor de tip norico-pannonic cu un singur spin - tipul Garbsch G 1 (pi. CCXLII/3)12 -, putänd fi presupusä о utilizare similarä (fig. 2/2). Tnsä, Tn timp ce Tn componenta centurilor noricopannonice intrau о serie de alte elemente cu rol functional si ornamental (aplice, pandantive etc.), cataramele Tn formä de „lirä” au fost descoperite izolat. Faptul permite presupunerea existentei si a altor modalitäti funcfionale (pl.CCXLI/1). Tn ceea ce priveste originea acestui gen de catarame, pärerile exprimate sunt foarte diverse. N. Lupu Tncadra piesa de la Tilisca printre obiectele de import din lumea romanä, färä alte precizäri13. Discutand exemplarul descoperit la Liptovska Mara, Karol Pieta afirma cä el reprezintä un exemplar tipic de formä de tranzitie de la cataramele inelare din epoca Laténe la cele de tip norico-pannonic14. Tn sfär$it, pentru piesa de la Aiton - datatä de autorii descoperirii Tn a doua jumätate a sec. I T.e.n. sau Tnceputul veacului urmätor - se 6 C.MärgäritTätulea, ih Thraco-Dacica. v, 1-2,1984, p. 109, fig.7/11. 7 I. Berciu, AI. Popa, H. Daicoviciu, in Celticum, XII, 1965, fig.33b/17; I. Berciu, AI. Popa, 1h Sesiunea de comunicári a Muzeelor de istorie. 1964,1, Bucure$ti, 1971, fig. 14/16. 8 D. Berciu, Buridava Dacicö, Bucure$ti, 1981, p. 50, pl.38/3. 9 S. Sanie, CMUzafla romand la est de Carpafi ?i romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec.II T.e.n.-Ille.n.). Ia$i 1981, p.67, pl. 12/10. 10 Ineditd. Muzeul Banatului Timisoara, nr. inv. 1965. Multumesc $i pe aceastä cale lui Florin Goailtan pentru semnatarea si desenarea piesei. '1 K. Pieta, Die Puchov-Kultur. Nitra, 1982, p.50, pl. XI/14. 12 J. Garbsch, Die norisch-pannonische Frauentracht im 1 und 2 Jahrhundert. München, 1965, p. 80. fig. 42. 13 N. Lupu, op. dt., p.80, 107. 14 K. Pieta, ioc.crt.
