Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)

III. Etnografie

534

AURELIA DIACONESCU

2

métáiul, actionat de о altä roatä de apä $i cuptorul Tn care se cälea fierul cänd se prelucra, du foalele actionate de о a treia roatä de apä2.

Tipul „nemtesc" era compus din douä instalatii: cuptorul pentru reducerea minereurilor $i, separat, instalatia de prelucrare a metalului extras care realiza semiproduse sau produse. Asemenea instalatii au existat $1 la Remetea pänä Th vremuri mai apropiate. Fierul se transforma Tn bare $i benzi mai groase din care se produceau uneite mai masive (sape, härlete, securi, topoare) őri mai sub+iri (din care se confecfionau coase, seceri, ferecäturi).

Fieräritul din vestül Muntilor Apuseni s-a bazat pe aportul masiv al populatiei romane$ti, dupä cum reiese din documentele de la sfär$itul sec. al XVI-lea $i Tnceputul sec. al XVII-lea. Brätele de muncä pentru topitoriile de fier $i aramä din domeniul Beius (reiese din urbariul de la 1600) le asigurau satele romäne?ti. Fieräritul constrtuind ocupatia de bazä pentru locuitorii din satele din aproprierea zäcämintelor, a$ezärile lor au devenit sate specializate cum au fost Remetea3 , Värzarii de Mijloc, Värzarii de Sus cu peste 30 de fäurärii Tn care se produceau uneite agricole, casnice §i me$te$ugäre$ti.

ín perioada de Tnfiorire a me$te$ugului, toatä populatia din sat träia de pe urma lui. Pänä la aparifia produselor industriale care le-au Tnlocuit pe cele me§te$ugäre$ti, ace$ti fierari specializafi prelucrau fierul avut Tn uneite apreciate $i solicitate pe о arieTntinsä. Pe längä ace$ti me$teri specializafi, fiecare sat T?i avea fierarii lui, care satisfäceau necesitätile curente ale comunitätii4.

Me$te$ugul fieräriei continuä Tn iumea satului cu acelea$i mijloace, ciocan, nicovalä, cle$ti, foale de mänä, dätti $i este orientat exclusiv spre producfia de serie a obiectelor casnice, a uneltelor $i a elementelor de arhitecturä $i de decoratie interioarä. Majoritatea me?terilor fie stabiliti Tn sat fie la curtile boieresti, rämän tärani ca mod de viafä, ca mentalitate, obiceiuri, idealuri, ei sunt producätorii $i Tn acela$i timp vänzätori, lucreazä pentru satui lor §i pentru cele Tnvecinate.

Multi dintre fierarii de la sate au fost tigani, care erau foarte priceputi Tn me$te$ugul fieräritului, multä vreme robi pe domeniile boieresti care, din a doua jumätate a sec. al XlX-lea se stabilesc la marginea satelor, Tntemeiazä sate sau circulä Tntr-o anumitä zonä. Tntre fierarii de la ora$e sau cei de pe domeniile feudale $i fierarii rurali se produce Tn permanenfä

2 D. Prodan, Productia flerului pe domeniul Hunedodrei in sec. ol XVII-led. in AIIC, l-ll. 1958. P.33-35.

3 Kós Károly. Arid lucrului m fier la Remeted din reg. Cluj in S.C.I.A.. Bucuresti. 1956. nr. 3-4, p.271-277.

4 Fl. Bobu Ftorescu. Producfia me$te$ugöreascö a tdranilor $i me$terilor romäni neautorizati din Transitvania. ín S.C.I.A.. Bucuresti. nr. 1-2 p. 277-282.