Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
3 OBIECTE DE METAL DE BUCÄTÄRIE 535 un fenomen de osmozö de prelucrare $i de fittrare a unor elemente decorative $i a unor forme5. Cel mai de seamä centru de extragere $i prelucrare a fierului din centrul Transilvaniei a fost Trascäul. Dintre obiectele lucrate aici amintim fiare de plug, securi, topoare, ciocane, tärnäcoape, ferecäturi, potcoave, cuie Tnflorate, articole de läcätu$ärie, arme, obiecte de uz casnic, obiecte de vaträ; amnare, mate, pirostrii, frigäri, vase de bucätärie, tigäi pentru clätite, tigäi cu picioare6. Productia acestui centru a fost evaluatä pentru perioada de apogeu la 1.200.000 kg fier anual, prelucrat Tn circa 200 de produse de fier, Tn functie de cerintele consumatorilor7. Numärul maré al produselor de calitatea acestora a fäcut ca materia primä cät $i subprodusele acestui centru sä fie cunoscute, iar cerintele sä ducä la cre$terea ariei de desfacere depä?ind hotarele Transilvaniei. Pe längä functionalitatea produsului, valoarea lui cre$te prin investitia artisticä cuprinsä de obiect. Semnele de mester pentru produsele unor sate specializate (Väizari) prezentau garantia produsului (pupii $i pistriturile), Tn special Tn feudalism cänd fierul era pufin $i scump. Tn baza semnului de me$teri Tn cazul Tn care obiectele nu corespundeau, cumpärätorul solicita altele Tn loc sau pretindea recondifionarea lor. Aria de desfacere о reprezentau tärgurile din Tmprejurimi, zonele de munte sau cämpie. Prisosul de produse peste cerintele locale era vändut Tn celelalte provincii romäne$ti. Ilustränd cele mai variate domenii ale vietii materiale, obiectele de fier $i-au gäsit locul Tn colectiile etnografice ale Complexului muzeal judefean Mure$ Tncä de la Tnceputul constituirii lor (anul 1918). Folosit Tn cele mai variate domenii ale vietii materiale, este firesc, ca $i Tn colectiile unui muzeu etnografic sä se gäseascä toate categoriile de obeicte de fier, necesare desfä§urärii activitätii oamenilor. Aläturi de arhitecturä, picturä, broderie, manuscrise, sculpturä Tn lemn sau piaträ, operele de fäurire unesc Tn forme superiaore utilul cu frumosul; este о nouä confirmare a sensibilitätii $i puterii de creafie artisticä a poporului nostru constituit de douä milenii, о permanenfä $i о dominantä a cilivilizafiei rorrräne$ti. Toate aceste obiecte Tn primul ränd utile sunt investite cu certe calitäti artistice, functionalitatea $i esteticul fiind douä atributii Tngemänate, caracteristicä a Tnregii arte populare. Azi s-au schimbat aprecierile, cea mai mare parte din obiectele de fier, produse 5 I. Chelcea. Tiganii din Románia. Bucure$ti. 1944, p.107. 6 Aurelia Tita, Obiecte din tier toiosite la vatrd, in colectiile Muzeului etnografic al Transilvaniei.IP A.M.E.T. 1974-1975, p.13-24. 7 Kós Károly, op.cit.
