Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
III. Etnografie
OBIECTE DE METAL DIN INVENTARUL DE BUCÄTARIE ÍN LOCUINJA TÄRÄNEASCÄ AURELIA DIACONESCU Metalurgia are traditii foarte Tndepärtate pe teritoriul patriei noastre, Tn subsolul cäreia oamenii au descoperit $i exploatat de-a lungul veacurilor zäcäminte mai bogate sau mai särace de cupru, tier, aur, argint, plumb. Procurarea fierului a constituit Tn timpul mileniilor о probléma principalä. Fierul §i aurul au contribuit la Tnflorirea economicä a Daciei. Me$te$ugul prezintä о remarcabilä continuitate Tn perioada daco-romanä $i pönä astäzi fapt dovedit $i de originea latina a principalilor termeni ai acestuia (faur-faber; tier - ferum; cärbune - carbo; carbonarius; cuptor - coctorium; foi, foale - foies; vatra - nume din fondul strävechi1. Zäcämintele cele mai bogate de minereuri de fier Tn tara noasträ au fost Tn Muntii Poiana Ruscä, cu centrele de extracfie de la Ghelar, Teliuc $i Vadu Dobrii, Tn Muntii Banatului (Ocna de Fier), Tn Muntii Harghita (la Lueta), iar Tn Muntii Apuseni Tn culmea Trascäului Cin est) $i Depresiunea Beiu$ului (la vest). Prezenta acestor resurse minerale a dus la exploatarea lor, oamenii acestor locuri deprinzänd me$te$ugul extractiei $i prelucrärii, devenind iscusiti me?teri fauri Tn producerea diverselor bunuri materiale. Metalurgia fierului a fost dispersatä atät timp cät minereurile s-au redus Tn cuptoare primitive. Odatä cu perfecfionarea tehnologiei de reducere, cu sporirea capacitäfii de prelucrare a cuptoarelor, acestea s-au concentrat Tn apropierea zäcämintelor mai bogate. Instalatiile de reducere $i prelucrare au coborät Tn väi, atunci cänd rotile hidraulice au Tnceput sä acfioneze atät foalele cuptoarelor cät $i ciocanele masive cu care se prelucra fierul. Utilizarea fortéi hidraulice pentru punerea Tn mi$care a ciocanelor este atestatä pentru Tärile Romane abia Tn secolul al XlV-lea, pe cätä vreme Tn Europa apuseanä tehnica aceasta era cunoscutä Tncä din secolele Xl-Xll. Date mai concrete asupra fieräritului Tn domeniul Hunedoarei confine conscriptio urbarialä din anul 1681-1682, cänd dispunea de 5 forjerii, 2 construite Tn felul romänesc $i 3 Tn sistemul nemtesc. Primele forjerii aveau sub acela$i acoperi? cuptorul pentru reducerea minereurilor cu foalele acfionate de о roatä de apä, aläturi de care era ciocanul masiv cu care se prelucra 1 Dinu C. Giurescu, Andrei Pönolu, Feroneria veche romäneascü. Bucure$t1,1967.
