Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
48 NICOLETA MAN 10 tipului cu spatulä triunghiularä si cele apartinänd tipului cu spatulä concavä. (Pl. X.) Piesele pót fi Tncadrate cronologic Tn sec. Il-Ill, potrivit analogiilor cu piesele de la Mainz,56 57 58 59 si din Gallia,60 Italia,61 Britannia.62 Dupä aceastä analizä tipologicä se impun cäteva consideratii de ordin general. Piesele sunt räspändite Tn toate zonele provinciei eie fiind descoperite cu predilecfie Tn orase, castre, villae suburbane si asezäri. Este greu de precizat dacä Tn Dacia mesterii au fäcut vreodatä instrumente medicale. Tótul este posibil mai ales cd nici Tn restul Imperiului nu toate instrumentele erau fabricate de mesteri specializati. Mesterii specializati, erau solicitatiTn cazul unor instrumente mai complexe, care Tn Dacia nu sau descoperit. Panä acum nu existä nici о dovadä Tn ceea ce priveste existenta unui mester de instrumente medicale Tn Dacia. Important este faptul cd aceste instrumente medicale sunt cele de tip roman si cd prezintä similitudini pe cuprinsul Tntregului Imperiu. Cele mai multe instrumente au fost descoperite la Apulum si Ulpia Traiana. Explicatio constd Tn faptul cd aceste doud orase erau cele mai mari ale provinciei si probabil aici practicau mai mulfi medici. Tot la Apulum si Ulpia Traian s-au descoperit singurele asclepioane63 de pe teritoriul Daciei, dar nu se §tie dacä Tn aceste editicii se practica chirurgia. La Apulum sunt atestati doi medici,64 despre care se presupune cd aveau cabinete bine dotate avdnd Tn vedere numdrul mare de instrumente medicale descoperite. Situatia este similard si pentru Ulpia Traiana, desi aici nu este verificatd prezenta vreunui medie. Descoperirea instrumentelor medicale Tn castre este absolut normáid, avdnd Tn vedere faptul cd fiecare castru T$i avea propriul säu serviciu sanitar. Valetudinarium-ul era amplasat la stdnga si la dreapta viei praetoria si de-a lungul viei sagularius. ín Dacia nu s-au identificat asemenea clddiri. Instrumente medicale au fost descoperite si Tn asezäri cum este asezarea de olari de la Cristesti. Aici s-au descoperit о sondä §i о pensetd §i de aceea nu putem preciza cu exactitate scopul Tn care au fost folosite aceste instrumente. 56 N.Gudea.Tn ActaMN. 13, 1989, p. 680-681. 57 P. Bona. Tn ActaMN, XV, 1983, p. 405. 58 D. Alicu, S.Coci$, op. cit., p.227. 59 M. Tabanelli, op.cit., p.79. 60 E. Kiinzl, op.cit.. pl. 51/17. 61 M. Tabanelli. op.cit., p.79. 62 R. Merfield.Tn The Roman City of London. Londra, 1965, pl. 136/13. 68 N. Igna, Cultui lui Aesculap $i al Hygiei. Cu speciaia privire la Dacia Superioara. Cluj, 1935; 1.1. Russu. Aesculapius. Contributa la preistoria medicinei. Ш Istorid medicinei, Studii $i cercetari, Bucure$ti, 1957, p.9-24. 64 V. Botoga.m Oamenip fapte. Cluj, 1975, p.7-21.
