Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
5 STICLÄRIE TRANSILVÄNEANÄ DIN SEC. XVII - XIX 349 secolului al XVII - lea gläjäria de pe domeniul Fägärasului sä producä cantitäti Tnsemnate de felurite obiecte, dintre care unele chiar de calitate superioarä18. Este, färä Tndoidlä, momentul crucial din istoria sticläriei transilvänene, marcänd Tnceputul perioadei deTnflorire a acesteia. Printre produsele sticläriei transilvänene, pe längä forme general., valabile, se disting si cäteva forme specific transilvänene19 . Tn acest sens as aminti buteliile produse Tn cantitate si varietate impresionantä, Tn secolul al XVII - lea, si, Tn primul ränd, GLAJA PENTRU TEACA DE BÄUTURÄ20, folositä mai ales cu ocazia cälätoriilor. Din gläjäria de la Porumbacu provin - se pare - asa numitele FLACOANE GÄLGÄITOARE21, precum si CANCEELE CU TALPÄ22 , atät de caracteristice gospodäriilor transilvänene din secolul al XVII - lea23. Aici apar si ajung la perfecjiune tehnicä si esteticä renumitele CANCEE din sticla opal24 , cu decor rosu - rubin „pieptänat", realizat prin tehnica firului de sticlä contopitä, decor Tn motiv de „coadä de päun"25. Documentele 18 IstRom. III. p. 105. 19 Le vom prezenta mai ales pe acelea care fac parte din colectta muzeului nostru. 20In cutia (teaca de lemn) Tmbräcatä in piele se pästrau. de obicei. $ase butelii ce aveau corp prismatic, suflat Tn formä, iar gura preväzutä cu dop sau capac de cositor. In majoritatea cazurilor. buteliile erau decorate pe ambele fete prin gravare sau pietate policrom, decorate prin reprezentöri heraldice, embleme, initiale sau motive decorative florale. Nr. catalog 1 Desűvár$ita ca recipient, la cumpäna secoletor XVI - XVII, butelia devine Tn secolul al XVIII - lea una dintre cele mai apreciate $i cäutate produse ale gläjäriilor transilvänene. Se fotosesc ca butelii pentru bdutura, flacoane pentru medicamente. butelii de breaslä. Tn secolul al XIX lea forma devine tot mai comunö, primind treptat un caracter rustic. 21 Aparitia $i räspändirea flaconului gälgäitor, Tn Transilvania. e pusa Tn legatura, de unii cercetätori. cu forma specific germana a flaconului tip „Kutrolf', Prin suflare Tn formä s-a obtinut о butelie, precum cea pentru teaca de bäuturä, ca apoi, prin retragerea aerului cu ajutorul diferitelor unelte sä se obtinä un corp cu douä scobituri: superioarä si inferioarä, care comunicä prin cinci tuburi, unul la mijloc si patru lateral. 22 Forma de certä influentä renascentistä apare Tn Transilvania, realizatä prin sticla transparentä, incobrä sau usor coloratä, reprezentatä prin cäni sau cancee simple sau decorate cu decor Tn optic (Nr. catalog 40 si 41). Desi realizate adesea neTndemänatic din punct de vedere tehnic, acestea sunt printre cele mai valoroase $i mai cäutate piese ale muzeelor si colectiilor particulare din tara noasträ. 23 Apor Péter, Metamorphosis Transilvanae, Bucuresti. 1978, p. 326. Cronicarul deserie tipul mentfonänd cä laTnceput aceasta se producea la Porumbacu, iar apoi s-a räspänditTn toate gläjäriile transilvänene. 28 24Borsos Béla, A magyar üvegmüvesség fénykora. Tn MTE. 1953, nr. 1 - 2, p. 67. 28 Pasta acestor cancee era obtiuntä prin adäugarea unei cantitäti de cenusä de corn de cerb ce dädea opalului reflexe cu efecte deosebite. Firele de sticlä contopitä, Tn majoritatea cazurilor de culoare specific rosu-rubin, mai rar de culoare albastru-cobalt (cat 43) s-au aplicat, mcä Tn prima fazä a suflärii, imediat dupä formarea balonului, fiind incluse in pasta opal prin rostogolire si netezire, continuändu-se apoi suflarea pänä la obtinerea formei si dimensiunilor dorite. Dacä räspändirea sticlei opal, ТП general, reflecta influentä venetianä. in schimb tehnica de decorare a canceebr opal, modul de aplicare $i aranjare a firebr este specific transilvänean. Nr. catabg 44 - 47.
