Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
350 BONIS JOHANNA 6 vorbesc de existenta, Tn aceastä perioadd, la Porumbacu de Sus a unor ateliere de gravare si cizelare* 26. Izvoarele documentare, statisticile, conscriptiile din secolele urmätoare27 28, pänä si cele incomplete28 , atestä activitatea neTntreruptd a gläjäriei de la Porumbacu. Proprietate a fiscului, gläjäria functioneazä sub coordonarea arendasilor, cum era de exemplu Fiessing29 , pänä Tn anul 1917, cänd datoritä greutätilor ivite, probabil din cauza räzboiului si a luptelor desfäsurate Tn aceastä zonä, fabrica de sticlä de la Porumbacu, urmasa strävechei gläjärii, Tsi Tntrerupe activitatea30 . Tn afarä de fisc,Tn secolul ai XVII - lea §i mai ales Tn secolul al XVIII - lea, la Tnfiintarea de manufacturi a luat parte si nobilimea31. Pe Tntinsele domenii feudale, gläjäriile se construiau la Tnceput cu scopul de a produce sticläria necesarä nevoilor de pe domeniu si mai ales pentru explorarea materiilor prime existente, care altfel rämäneau nevalorificate. Posibilitätile mari de venituri au determinat apói märirea capacitätilor de productie de cätre proprietari, asiguränd aprovizionarea unei zone tot mai Tntinse, cu diferite tipuri si categorii de sticlärie, Tncepänd cu table de sticlä pentru geamuri, pänä la pahare, glaje pentru teaca de bäuturi si flacoane gälgäitoare, toate recipiente prezente frecvent Tn inventarele gospodäriilor vremii, dar care nu figureazä Tn tarifele vamale contemporane32. Din gläjäriile de la Tnceputul secolului al XVIII - lea, Tnfiintate de magnatii vremii, cea mai remarcabilä este cea de la Säldäbagiu (comitatui Bihor), proprietate a contelui Károlyi Sándor. Construitä Tn anul 1722, pe locul unei gläjärii mai vechi, datänd probabil din secolul al XVII -Muzeul nostru, ca de altfel majoritatea muzeelor, pästreazä un numär impresionant de astfei de cancee. Cele mai vechi exemplare provin Tncä din secolul al XVII - lea, multe dateazű din secolul al XVIII - lea, dar productia lor continuä si in secolul al XIX - lea. Majoritatea exemplarelor, mai ales cele din secolele al XVII - lea $i al XVIII lea provin, cu certitudine, din gläjäria de la Porumbacu. 26 Sághelyi L, op. cit., p. 342. Nr. catalog 1. 27 Josephus Benkö. Transilvania sive magnus Transilvaniae Principatus olim Dacia mediteranea dictus, 1778, manuscrís, Biblioteca Teleki; conscriptiile din 1792 - Sághelyi L., op. eit, p. 180; Marienburg Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen, Hermannstadt, 1813, p. 147; conscriptiile din anul 1847, Kővári L, Erdétyország statisztikája. Cluj, 1847, p. 218, Statistica lui Telkes S. din anul 1856, la Sághelyi L. op. cit. p. 291, Telkes S. pentru anul 1894 la Sághelyi L, op. cit, p. 300, Statistica lui Csehacsek, ln indicele firmelor pentru anul 1905, la Sághelyi L„ op. cit, p. 328 - 329. 28De exemplu conscriptia dln anul 1792. 29 Sághelyi., op. cit, p. 300. 30 idem. p. 342. 31 IstRom. III. p. 412. 32 Takács S.. op. cit, p. 637.
