Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
5 REVOLUTIA DE LA 1848 ÍN DOCUMENTE (I) 28b amägit si cä voi nu doriti alfa decat libertate ce-o dórim si női, iobagii unguri. De aceea mergem acasä, ne luäm merinde si Tncä ínaintea voasträ vom fi si női la Blaj."19 „Adunarea Nationalä romäneascä, -scria «Organul national» din Blaj - constase dintr-o multime de oameni din popor nu numai romäni ci si sasi si unguri." Tn unele sate s-au intärit legäturile dintre romäni si unguri. La Budiu, spre exemplu, „ungurii säteni si dupä ce s-a sters servitutea credeau si ziceau cä adunarea de la Blaj a sters servitutea si peste tot anul sätenii unguri tineau cu romänii."20 Participant la revolutie, Isaia Moldovan a relatat ín memoriile sale publicate la 50 de ani dupä evenimente despre participarea täranilor iobagi maghiari Ia Marea Adunare de Ia Blaj, astfei: „La adunarea de la Blaj din 3/15 maiu a curs asa zicänd romänimea din tot Ardealul, ba si ungurii iobagi, locuitori printre romäni, treceau veseli pe sub furcile ridicate."21 De altminteri, formula jurämäntului rostit de cei adunati pe „Cämpia Libertäfii", a circulat Tn manuscris atätin limba romänä cat si Tn maghiarä. Documentul aflat Tn colectia muzeului, cuprinde formula jurämäntului rostit la Blaj, Tn manuscris scris cu litere chirilice, iar pe verso rezumatul continutului Tn limba maghiarä.22 (PI. CLXXXIII). Existenja si circulatia printre täranii maghiari a jurämäntului si revendicärilor formulate la Blaratestä participarea lor la aceste evenimente revolutionäre, relevändu-se si posibilitatea unei colaboräri Tntre revolutionarii romäni si maghiari, daeä cursul lor s-ar fi derulat pe о altä traiectorie ca urmare a politicii intransigente promovate de nobilimea maghiarä fafä de doleantele natiunii romäne. Marea Adunare Nationalä de la Blaj din 3/15 - 5/17 mai 1848 prin Tntreaga ei desfäsurare si amploare a constituit о viguroasä manifestare a vointei romänilor din Transilvania de a desfiinta servitude feudale si de a lupta pentru recunoasterea drepturilor nationale. Pentru a tempera spiritul revolujinar si ac|iunile cu caracter antifeudal ale täranilor iobagi, care au luat о amploare deosebitä dupä Adunarea de la Blaj, episcopul greco-unit, Lemeny, trimite mai multe circulare credinciosilor säi. Semnificativä, ni se pare, circulara din 9/21 mai 1848 adresatä protopopilor, preotilor, curatorilor, daseälilor si tuturor credinciosilor, circularä Tn care episcopul Lemeny Tndeamnä poporul la ascultare si supunere. „Primiti acum aceasta a noasträ serisoare - afirmä circulara - Tn locul no'stru si vestiti poporului cuväntul, nu al nostru, ci al sfintei scripture care zice cä: «cel ce se Tmpotriveste stäpänirei, lui D-zeu se ^ Vasile Moldovan, op. eit. p. 18. 20 AI. Papiu llarian. Istoria Romänilor din Dacia Superioard. vol. II. Viena, 1852. p. 228. 21 Isata Moldovan. Din intőmpiarile viefii. Tn Gazeta Transilvaniei. LX, 1898. nr. 245.8/20 noiembrie, p. 1. 22 Colectia de documente a Muzeului Judefean Mure$, nr. inv. 8268.
