Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
286 ANA HANCU 6 Tmpotrive$te". Cä Tn zadar vom zice cd voim a fi credincio$i Tmpäratului, dacä celor trimisi de la dänsul nu ne supunem. latä: női din pärinteascä grijä pentru popor am fost vestit ca sä nu se piece la toate vorbele, ce se poarte prin tara, ci sä astepte Tn pace pänä cänd se va hotäri, si prin Tnälfatul Tmpärat nu se va hotäiT altä lege pentru slujbä". Tn continuare, episcopul atrage atentia asupra eventualelor consecinte pe care le vor avea de suportat Tn cdzul nesupunerii, amintindu-le ce au pätit cei care nu au ascultat sfatul sau „cu jucirtie de cätane i-au Tmpovärat, i-au bätut, ba $i pre preoti cari s-au dflat cä altmintred du vestit i-au arestat"23 . Circulara din 9/21 mai 1848 a fost trimisä protopopilor si preotilor din Scaunul Mures. Documentul este tipärit, emis Tn limba romänä cu litere chirilice. Pe exemplarul dflat Tn colectia noasträ, pe verso apare adnotat Tn limba romänä cu litere latiné „Poporul sä fie Tn pace, ascultätoriu, $i Tn nimica sä nu erumpa pänä la Diéta viitoare." (Pl. CLXXXIV). „Diéta viitoare" fiind diéta din 29 mai 1848 cänd Tmpotriva vointei nafiunii romäne din Transilvania a fost hotärätä onexarea acestei provincii la Ungaria. Tn timpul veriijn Transilvania s-au ascutit necontenit contradicfiile dintre nemesimea proprietarä §i tärani, s-au aplicat Tn continuare execu|iile militare, s-au adäncit neTntelegerile dintre autoritätile maghiare si conducätorii revoiutionari romäni. Tn aceastä atmosferä de nemuljumire generalä s-a desfäsurat cea de-a treia adunare de Ia Blaj, relevantä prin hotärärile care au fost luate: nerecunoasterea „uniunii Transilvabiei cu Ungaria", crearea gärzilor nationale, Tnarmarea poporului, alegerea unei diete noi si guvern provizoriu pe bdza proporfionalitätii. Participdntii Ia cea de-a treia adunare de Ia Blaj au hotärät Tnfiintarea unui comitet, numit de „Tmpäciuire", de „pacificdtiune", cu scopul mentinerii „päcii si d linistei $i pentru mai de aprodpe Tnfelegere cu celelalte natiuni ale tärii."24 Comitetul avea Tn compozitia Sa pe : N.Bäläsescu, S. Bärnutiu, A.T.Laurian, T.Cipariu, F.Miches, I.Bran, G.Baritiu. Autoritäfile austriece au recunoscut acest comitet de Tmpäciuire numai dupä evenimentele care au avut loc Tn secuime si dupä adunarea de Ia Lutita. Din activitatea desfäsuratä de acest comitet, subliniem lansarea apelurilor de colaborare lansate romänilor si maghirilor. „Vrefi voi sä vä uniti cu noi pentru [...] patrie, drept si direptate? Eaca , noi vä deschidem cu dor brätele nodstre cele frätesti. Toate cele trecute sä fie uitate, о legäturä nedesfäcutä de unire sä ne lege spre a cästiga nouä si vouä un viitor mai bun: cea din urmä picäturä de sänge va curge pentru 23 Ibidem, nr. inv. 8332. 24 Stefan Moldovan, Extrasu dein diuariulu vietii mele, de la 15 Martié pänd la 18 I 1848. in Transilvania, VIII, 1875, nr. 7, p. 78.
