Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
7 TÄRGU - MURE? SUB STÄPÄNIREA HABSBURGICÄ 219 numörul caselor este dat pe cele patru cartiere ale orasului: Sängeorgiu - 296, Säncrai -179, Sfántu Nicolae - 245 ?i Poclo? - 214 case. Urmänd evolutia ora?ului, atribuim etapei analizate о crestere a suprafetei ora?ului pänä Ia 220 ha, din care ora?ul propriu - zis 180 ha. (Plansa nr. CXXVI). Era un teritoriu destul de Tntins dacä luäm Tn considerare numörul gospodäriilor ?i cel al popolatiei. Teritoriul orasului cuprindea, pe längä zonele de locuit mari suprafefe agricole, arabile Tn zona de jos si cu vii, pe dealurile Tnsorite imediat Tnvecinate. О situate din 24 octombrie 1783, a proprietarilor de vii (Ao 1783 Die 24 - a 8 - bris Inchoata est Decimatio Vmi in Promontoriy Libera Regiaeque Ci(v)i t(at)is M(aros)vásárhelly procreati) ca ?i a cantitöfii de vin supus dijmei (Vinia decimis obnoxiae)24 ne Tnfätiseazä situatia zonelor viticole ale orasului: Trébely (Promontorio Trébelly) cu 64 proprietäfi; Dealul Mare, azi str. Negoiului (Promontorio Nagy Hegy) cu 159 proprietäti; Dealul Budiului (Promontorio Bodon Hegy) cu 55 proprietäti; Dealul Mic (.Promontorio Kis Hegy) cu 26 proprietäti ?i Unumai (Promontorio UnomäHy) cu 81 proprietäti, deci un total de 385 proprietäti, pe о suprafatä cultivatä totalä de 274 iugäre. Pänä la mijlocul secolului al XIX - lea teritoriul orasului se dezvoltä, cu deosebire,Tn partea de jos, mai nouä.Cea mai mare extindere are locTn partea de vest a ora?ului, prin parcelarea sträzii Gh. Doja, pänä aproximativ Tn zona de intersecte cu Bulevardul 1848, apoi prin parcelarea zonei cuprinsä Tntre päräul Poclo? ?i strada Rodnei si celei situate Tntre sträzile Cuza Vodä ?i Bel?ugului. Sunt zone care au Tncä loturi Tntinse, majorrtatea needificate, folosite de locuitorii ora?ului pentru cultivat. Partea de sud a localitätii se extinde de-a lungul Bulevardului 1 Decembrie 1918, prin formarea de loturi pe partea dreaptä, Tn dreptul arcului format de strada Strämbä, cät si prin prelungirea zonei edificate pänä aproximativ Tn zona Studioului de radio. Este о zonä care are, la fel, un pronunjat caracter rural, cu case de lemn sau pämänt, ce adäposteau numerosi agricultori, De la aceastä preocupare provine si о veche denumire a sträzii: Agrícultorílor (Szántó). Mult mai modestä este extinderea din partea de nord a ora?ului, prin prelungirea sträzii 22 Decembrie 1989 (vechiul cartier al tiganilor muzicanti) ?i formarea de noi parcele Tn zona Tnscrisä Tntre piaja Republic» si strada Fabricilor, cät si prin amenajarea teritorului märginit de strada Cälärasilor, Aleea Carpati ?i calea feratä, trecänd peste brätele räului Mure?, prin construirea podului de lemn. La acest mijloc de veac teritoriul ora?ului cuprinde о suprafatä de cca 235 ha, din care 211 ha formau ora?ul propriu - zis. (Plan?a nr. CXXVII). 24 Ibidem, nr.2961 с/1783
