Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
5 CARTEA §1 PRETUIREA El 207 О investigate asupra fluctuatiei preturilor Tn cazul acestei lucräri de edificare moralä dezväluie nu numai diferentieri Tn timp, dar si diferentieri pe zone geografice. Astfel, Tn comitatui Alba pretul minim de vänzare este cuprinsTntre 13 florini - exemplarul de la Pianu de Sus, cumpärat Tn a doua jumätate a secolului al XVII - lea 23 - si 19 florini, cät s-a oferit pentru exemplarul de la Mägina, cumpärat Tn 171324 . Tn tinutul Bistritei, limitele extreme ale preturilor sunt cuprinse Tntre 12 zloti (pret echivalent cu 11 florini) Tn cazul exemplarului de la Bozies, Tn 165625 si 19 florini, exemplarul de la Rebra, reprezentänd о achizitie individual din anul 168426 . Pentru Hunedoara limitele extreme sunt foarte largi: 10 florini, cät a costat exemplarul de la Bränisca, Tn 170727 si 39 florini, cel cumpärat de lován Joca Tn Criscior Tn 168328 . Exemplificärile pot continua si pentru zonele Maramuresului29 , Clujului30 , Muresului31, si Sälajului32 Tn parte. Reducänd toate preturile la aceeasi unitate monetarä, florinul, se poate Tncerca, printr-un simplu calcul matematic33 , stabilirea prefului mediu de cumpärare pentru fiecare din aceste zone, astfel Tncät ajungem la urmätoarea situatie: Tn Alba pretul mediu de achizitie a fost de 16 florini, Tn Bistrita 15 florini, Tn Sälaj 18,5 florini, Tn Cluj 18 florini, Tn Hunedoara 25 florini, Tn Maramures 21 florini, Tn Mures 22,5 florini. Se poate sesiza о nuantare la mivelul acestor acte, care Tsi gäsesc accentele nu numai Tn peisajul negotului, ci si Tn cel cultural. Pe de о parte, se grupeazä regiuni ale principatului oarecum limitrofe, ceva mai Tndepärtate de centrul autoritätii princiare si care au manifestat о orientare destul de deschisä, о receptivitate evidentä fatä de ceea ce se petrecea Tn Tara Romäneascä si Moldova, ca о consecintä a revirimentului tipografic, sesizabilä prin pretul ridicat al cärtii, peste 20 de florini. Pe de altä parte, se grupeazä, zonele Bistritei, Alba, Sälaj, Cluj, mai facil de supravegheat, zone centrale ale principatului, supuse din plin 23 Ibidem, p. 337 - 339. 24 Ibidem, p. 318 - 320. 25 Ibidem, p. 218-219. 26 Ibidem, p. 348 - 349. 27 Ibidem, p. 223 - 225. 28 Ibidem, p. 258 - 260. 90 ~ ln zona Maramuresului preturile sunt cuprinse tntre minimum 12 florini - exemplarul de la Caiinesti (Ibidem. p.236) si maximum 30 florini - exemplarul de la Bocicoel (Ibidem, p.206-207). 30 Pentru zona Clujului, cel mai scäzut pret este de 11 florini - exemplarul de la Budesti (.Ibidem. p. 230-231), iar cel mai ridicat 25 florini - exemplarul de la Negreni (Ibidem, p. 329). 31 Tn cazul Muresului valorile oscileaza Tntre 10 fbrini - exemplarul de la Bobohalma (Ibidem, p. 205-206) si 35 florini - exemplarul de la Ciubanca (Ibidem, p. 245 - 246). 32 Pentru Sölaj cel mai mic pret este de 13 fbrini - exemplarul de la Baba (Ibidem,p. 195 -196) si 24 fbrini - exemptarul de la Somes Gurusbu (Ibidem, p. 375 - 376). 33 Pentru convertirea preturilor in acetasi unitate monetarä, florinul. am fofosit datele oferite de C.C.Kiritescu, Sistemul bänesc al leului $i precursorii lui. I, Bucuresti. 1964, p.109 si de N.lorga, Negotul $i me$tesugurile Tb trecutul romänesc, Bucuresti, 1906, p.215,220,222.
